Bistriţa îşi cere Arhiva înapoi

Ioan Mureşan crede că Arhiva ar trebui să rămână la Bistriţa

Cele mai valoroase documente din Arhiva oraşului Bistriţa sunt depozitate de 62 de ani la Cluj. Cercetorii din Cluj cred că ar putea fi restituite fotocopiile documentelor, însă că valoarea inestimabilă a arhivei necesită păstrarea ei într-un centru universitar

Arhiva Bistriţei, care include tone de documente, scrisori şi mărturii oficiale din secolele XIII-XIX, adică însăşi memoria scrisă a oraşului, poate fi studiată de cercetători doar în Cluj. Tonele de documente de o valoare greu de estimat au părăsit oraşul în 1945, odată cu retragerea soldaţilor germani. Atunci arhiva împachetată a Bistriţei, alături de cea a Văii Someşului, a pornit în exod alături de etnicii saşi la ordinul Comandamentului German. Arhiva a ajuns însă doar în Ungaria, unde a zăcut depozitată până în anul 1947, când a fost repatriată în România, ca urmare a negocierilor de pace, explică Ioan Mureşan, şeful Direcţiei Arhivelor Statului din Bistriţa-Năsăud. La întoarcere însă, a ajuns la Cluj, centrul raional al Bistriţei şi acolo a rămas chiar şi după reoorganizarea administrativă din 1968 şi înfiinţarea judeţului Bistriţa-Năsăud. „După ce s-a înfiinţat judeţul s-a spus că Bistriţa nu are un spaţiu corespunzător de depozitare şi dată fiind valoarea mare a arhivei, considerate drept una dintre cele mai valoroase din ţară, nu poate fi mutată. După ce în anii 80-90 s-a amenajat arhiva în noua clădire, acest argument nu a mai avut substanţă", explică istoricul Gheorghe Marinescu, fostul director al Muzeului Judeţean Bistriţa-Năsăud.

"Ne îngrijim de ea ca de cel mai preţios bun" 

Pentru fiecare document pe care trebuie să-l studieze din secolele XIII-IX cercetătorii şi istoricii din Bistriţa bat drumul Clujului. „Este destul de dificil şi avem acelaşi statut cu oricine trece pragul Arhivelor din Cluj", explică Ioan Mureşan, şeful Arhivelor Statului Bistriţa-Năsăud. De cealaltă parte reprezentanţii Arhivelor din Cluj spun că acest fond documentar poate fi mai bine în pus în valoare şi este accesibil mai multor cercetători într-un centru universitar „ Consultarea documentelor din această arhivă necesită cunoştinţe aprofundate de latină, germană şi maghiară iar valoarea acestora nu mai este una strict locală, ci este universală, multe documente sunt preţioase pentru istoria Europei Centrale", spune dr. Ioan Drăgan, directorul Arhivelor Statului Cluj. „Fiind vorba de o creaţie a Bistriţei, această arhivă aparţine indiscutabil oraşului dumneavoastră. Însă la Cluj, ea poate fi cercetată de un număr mult mai mare de specialişti. Iar noi ne îngrijim de ea, vă asigur, ca de cel mai preţios bun al nostru", a declarat doctorul Drăgan. Acesta mai spune că o variantă onorabil ar fi copierea tuturor acestor documente, care să fie trimise Arhivei din Bistriţa, demers care ar putea începe curând

Actul Unirii lui Mihai Viteazul e parte a Arhivei Bistriţei

Potrivit directorului Ioan Drăgan cele mai preţioase documente din Arhiva Bistriţei sunt două scrisori trimise conducerii oraşului de către Mihai Viteazul în 20 mai 1600 şi care anunţă una de lângă Prut şi alta de la Hotin alungarea domnitorului Ieremia Movilă: „Este practic un fel de act al primei Unirii, este primul document care anunţă asta. Sunt de o importanţă uriaşă", explică doctorul Drăgan.