Plante medicinale ce pot avea efect letal. Doza trebuie supravegheată de specialiști

0
0

Terapia cu plante medicinale nu mai este un subiect tabu, mulți medici recunoscând capacitățile vindecătoare ale plantelor. Mai mult, unele plante conțin substanțe din care se produc medicamente. Dar chiar și așa, fitoterapia nu se face la voia întâmplării.

Spânzul poate fi toxic    FOTO Wikipedia.org - Claire H.
Spânzul poate fi toxic FOTO Wikipedia.org - Claire H.

Plantele medicinale au fost folosite încă din cele mai vechi timpuri în medicină, pentru tratarea oricăror afecțiuni. Dar doza este cea care face diferența între un efect benefic sau unul toxic.

Chiar dacă nu au același efect puternic precum medicamentele de sinteză, acestea conțin substanțe ce pot fi dăunătoare în cantități mari, pentru că există, prin efect cumulativ, și plante medicinale toxice. Terapia cu plante se face tot sub supravegherea specialiștilor – medici sau fitoterapeuți.

Prof. dr. Maria Pop din Baia Mare, biolog de profesie, este specializată în fitoterapie și explică în cărțile sale sau clienților săi de ce trebuie să aibă foarte mare grijă atunci când vor să facă terapie cu anumite plante. „La unele plante doza terapeutica este forte aproape de doza toxică și de accea aceste plante se folosesc forte bine dozate si sub supravegherea farmacistului sau medicului”, explică ea.

Degețica, mărul-lupului sau spânzul, plante toxice 

Astfel, spune fitoterapeuta, unele plante medicinale precum Digitalis spre exemplu este folosită la extracția digitalinei din care se fabrica medicamentul Digoxin. Totuși, planta este toxică. Cele mai importante substanțe oxice pe care le conține sunt glicozizi, saponine și sapogenine steroidice.

Degețica este otrăvitoare dar din substanța ei se fac medicamente   FOTO plantemedicinale.site
Degețica este otrăvitoare dar din substanța ei se fac medicamente FOTO plantemedicinale.site

Pe de altă parte, spânzul, despre care se spune că este foarte eficient în reducerea celulelor canceroase, sau planta numită „mărul-lupului”, nu ar trebui consumate.

Acestea au efect toxic asupra ficatului. „Spânzul (Helleborus purpurascens) și Mărul-lupului (Aristolochia clematites) sunt planta toxice pe plan intern. Se pot folosi numai pe cale externă”, mai arată fitoterapeuta.

Mărul-lupului nu se administrează intern   FOTO ziuaconstanta.ro
Mărul-lupului nu se administrează intern FOTO ziuaconstanta.ro

În doza potrivită, planta are efect cardiotonic și antialgic.

În doze prea mari, are proprietati iritante, purgative, stimuleaza activitatea musculaturii uterine, putând produce avort. Poate da accidente cardio-vasculare și neurotoxice.

Intoxicațiile cu Spânz se manifestă prin salivație abundentă, greață, vărsături repetate, dificultăți la înghițire, colici abdominale. Mai poate produce diaree, ameteli, senzație de greutate exagerată a capului, slăbirea pulsului, dispnee, somnolență și poate duce la moarte.

Rostopasca ajută bila, dar te poate ucide

De altfel, arată ea, supradozarea nu este bună pentru nici o plantă. „Poate duce la efecte secundare. Asa se întâmplă uneori în cazul folosirii plantei numite Rostopasca (Chelidonium mavus), care trebuie să se folosească în doză de o jumătate linguriță zilnic”, explică ea.

Intoxicația cu rostopască poate fi letală   FOTO carteasanatatii.ro
Intoxicația cu rostopască poate fi letală FOTO carteasanatatii.ro

Rostopasca poate fi mortală, dacă este consumată în cantitatea nepotrivită. La peste şapte grame consumate pe zi, poate da intoxicaţii. Dar la 20-30 de grame ingerate, intoxicația poate fi severă. Însă la 50-60 de grame ingerate, planta poate produce intoxicaţii mortale. De aceea fitoerapeuții spun că această plantă nu se folosește fără recomandarea unui specialist și nu se administreză gravidelor.

Mai este important de spus că planta crudă este mai toxică decât cea uscată. Totuși, în cantități prea mari, chiar și cea uscată poate să fie mortal, sau cel puțin să producă intoxicații grave.

În catitatea potrivită, planta poate stimula secreția de bilă, funcționarea ei ajutând la funcționarea digestiei în parametri normali. Aceasta este responsabilă cu digerarea grăsimilor și înlăturarea substanțelor toxice.

Sunătoarea amplifică efectul antidepresivelor

Cu toate că efectul acestor plante medicinale este mai scăzut decât cel al medicamentelor de sinteză, au și contraindicații. „De exemplu Sunătoarea - Hypericum perforatum este o plantă care fotosensibilizatoare și de aceea nu se administrează vara în timpul zilei, mai ales când facem plaja; se va administra dimineata și seara”, mai arată fitoterapeuta.

Totodată, mai recomandă ea, nu se va administra concomitent cu contraceptivele, deoarece scade eficiența acestora. Dar planta interacționează și cu alte medicamente.

Nu se ia împreună cu antidepresivele, întrucât le mărește efectul terapeutic. Nu se foloseste concomitent cu medicamentele inhibitoare de monoaminooxidază (MAO, n.r.). Monoaminooxidazele sunt enzime care impiedică degradarea catecolaminelor, sistemului nervos simpatic (adrenalina, noradrenalina, serotonina)”, mai spune ea.

Sunătoarea reduce efectul contraceptivelor   FOTO stiriagricole.ro
Sunătoarea reduce efectul contraceptivelor FOTO stiriagricole.ro

Inhibitorii de MAO sunt medicamente antidepresive și antiparkinson. Ceaiul de sunătoare luat concomitent cu aceste medicamente poate da efecte secundare. „Pot să apară reacții secundare precum: hipertensiune, amețeli, insomnii, reacții neurologice”, mai spune ea.

Un alt exemplu pe care îl dă este sulfina (Melilotus officinalis), plantă care necesită o atenție foarte mare la uscare. „Dacă în timpul uscării a mucegăit, nu se va folosi, deoarece mucegaiul poate dezvolta un derivat al cumarinei - dicumarol”, mai explică ea. Această substanță – dicumarol – va afecta coagularea sângelui.

Mătrăguna, plantă toxică sau benefică

Mătrăguna sau beladona este o plantă foarte toxică, fiind folosită în vechime şi la obţinerea unor otrăvuri puternice. Dar în anumite condiţii, poate aduce beneficii pentru sănătate. Totuşi, aceasta nu se administrează fără recomandarea medicului.

Planta poate fi eficientă în afecțiunile stomacului, respiratorii sau ale bilei ori pancreasului. Rădăcina acesteia este cunoscută încă din antichitate, pentru efectee a fost utilizată din antichitate pentru efectele ei împotriva colicilor renale sau crizelor de epilepsie. Are proprietati antiinflamatoare, antispastice, analgezice, antiasmatice, sedative sau narcotice. 

Intoxicaţia cu belladonna se manifestă prin uscarea pielii şi a gurii, planta fiind cunoscută pentru blocarea glandei salivare. Alte simptome sunt învineţirea sau înroşirea pielii, dilatarea pupilelor şi în cazuri mai grave, halucinaţia. Dar trebuie menţionat că planta

Baia Mare


Ultimele știri
Cele mai citite