Opt simptome ascunse ale depresiei. Detaliul care îi dă de gol pe cei care îşi ascund suferinţa
0
Depresia nu se manifestă întotdeauna prin tristeţe şi izolare. De multe ori, persoanele afectate vor încerca să fugă de aceste sentimente, încercând să le ascundă. Astfel, vor ava un comportament ce nu va da de bănuit nimănui despre ce se petrece în sufletul lor.
Ne-am obişnuit cu ideea că depresia înseamnă oameni supăraţi, trişti sau apatici. Dar adesea, oamenii care suferă de depresie nu trădează astfel de simptome. Nu toţi oamenii depresivi sunt trişti şi izolaţi, spune psihoterapeutul Cecilia Ardusătan într-un text pe această temă.
Potrivit ei, depresia ascunsă, acea formă în care nu vrem să recunoaştem că avem o suferinţă, este doar o formă de a fugi de această problemă, crezând că astfel vom scăpa de ea.
„Depresia ascunsă este afecţiunea în care o persoană nu prezintă simptomele tipice ale depresiei, ci alte modele şi trăsături care servesc drept deghizare. De fapt, primul care trece cu vederea această situaţie este chiar cel care suferă de ea. Tocmai despre aceasta este vorba: păstrarea distanţei faţă de disconfort”, arată psihoterapeutul.
„Procesul de a încerca să încapsuleze sau să acopere simptomele depresiei are loc inconştient sau preconştient. Aceasta nu înseamnă că persoana vrea în mod deliberat să se prefacă a fi ceva ce nu este sau a simţi ceva ce nu simte. Ascunderea este, în acest caz, un mecanism de auto-apărare de suferinţa pe care persoana afectată nu se simte capabilă să o gestioneze. Desigur, ascunderea acestui gen de probleme, atât de ceilalţi, cât şi de sine, nu este o strategie bună pentru a le rezolva. Dimpotrivă, uneori ele devin cronice”, explică ea.
Ea explică, apoi, care sunt semnele care ascund foarte bine depresia, însă un „ochi avizat” ar putea să-şi dea seama de suferinţa acestei persoane.
Sociabilitate obsesivă
Potrivit psihoterapeutului, oamenii cu depresie ascunsă nu pot suporta să rămână singuri. Prezenţa altor persoane este un fel de pretext, pentru că le este frică de a fi singuri cu ei înşişi. „Dacă nu au pe nimeni în preajmă, sentimentele acute de tristeţe apar mai uşor. Acesta este motivul pentru care tind să fie obsesiv de sociabili. Ei caută mereu modalităţi de a organiza tot felul de întâlniri. Dacă nu reuşesc, atunci pur şi simplu îşi sună familia, prietenii, colegii. În cazul acestor persoane singurătatea acţionează ca o oglindă, punându-i pe gânduri”, detaliază ea.
Supraestimarea stării de bine
Aceste persoane ar putea avea comportamente exagerate, care de fapt, dezvăluie o încercare de a compensa sentimentele complet opuse. „Se întâmplă, de obicei, ca persoanele cu depresie ascunsă să aibă tendinţa de a-şi supraestima presupusa stare de bine. Aceasta este o formă inconştientă de compensare. O încercare de a se convinge pe sine şi pe ceilalţi despre starea de spirit bună. O cortină de fum pentru a îndepărta ideea de disconfort şi pentru a menţine astfel depresia la distanţă. Dacă o persoană tinde să spună că lucrurile îi merg „foarte bine”, acesta ar putea fi un prim semnal de alarmă.”, afirmă specialista.
Evocarea trecutului
Trecutul joacă un rol important în orice formă de depresie. Astfel că subiectele din trecut vor fi cele preferate de persoanele care suferă de depresie ascunsă. „Incapacitatea de a renunţa la trecut este un indicator al faptului că există experienţe nerezolvate. Nu contează dacă acestea au fost pozitive sau negative. Relevantă este această ancorare şi retrăirea trecutului prin evocare. Acest comportament denotă legăturile puternice cu timpul trecut şi imposibilitatea de trăi realitatea prezentului”, mai spune psihoterapeutul.
Dezordine în obiceiurile alimentare
Şi tulburările alimentare pot fi indicatori au unui disconfort emoţional, în special depresia. Mai ales dacă aceste modificări tind să devină permanente. „Aceste obiceiuri pot presupune mâncatul mai puţin sau mai mult decât de obicei, sau moduri anarhice şi ciudate de a mânca. Formele de exprimare a depresiei ascunse sunt direct proporţionale apetitului. Pe lângă cantitatea de mâncare ingerată, pot fi analizate şi alte obiceiuri. Problemele digestive, dezgustul faţă de anumite alimente sau obsesia de a mânca ceva anume ar putea fi un avertisment.”
Extenuare
Un alt simptom frecvent al acestei afecţiuni este oboseala excesivă. „Unele cercetări sugerează că mai mult de 90 la sută dintre persoanele cu depresie suferă de oboseală. Deşi toată lumea se simte obosită din când în când, persoanele care au oboseală severă sau persistentă, mai ales dacă este însoţită de alte simptome, pot avea depresie”, mai spune psihotrapeutul Cecilia Ardusătan.
Libidoul scăzut
Potrivit acesteia, libidoul poate fi un alt semn că persoana în cauză nu este confortabilă emoţional. „Dr. Jennifer Payne, director al Centrului pentru tulburările de dispoziţie a femeilor din Baltimore afirmă că modificările în relaţiile sexuale sunt un indicator cheie pentru diagnosticarea episoadelor depresive“, afirmă terapeuta.
Somn agitat
Calitatea somnului este un alt factor care divulgă disconfortul emoţional. „Ca şi în cazul alimentelor, pot fi observate diverse anomalii. Dormitul prea puţin sau prea mult sunt primele aspecte care trebuie să ridice semne de întrebare. Şi manifestări precum activitate nocturnă anormală, dificultatea de a dormi în poziţie orizontală, visele intermitente pot fi considerate simptome ale depresiei despre care încă nu se ştia”, explică psihoterapeutul.
Pierderea interesului
Persoanele depresive nu mai găsesc nicio plăcere în lucruri pe care altă dată le făceau cu atât de mult drag. „Situaţia poate fi mult mai complicată decât o simplă plictiseală. Fie muzică, dans, pictură sau sport, odată ce depresia ţi-a acaparat personalitatea, acestea nu te mai satisfac”, mai spune ea.
Depresia nu este o simplă stare de tristeţe sau stare de confuzie temporară, de aceea este necesar ca aceşti indicatori să fie analizaţi cu atenţie.
„Depresia este mai mult decât o stare de tristeţe sau negare ascunsă şi nu are nicio legătură cu o stare de confuzie temporară. Vorbim despre o afecţiune care trebuie evaluată de personal instruit. Aşa că, fii atentă la semnalele subtile de ajutor. Dacă manifeşti unele dintre comportamentele descrise în acest articol sau dacă le observi la persoanele apropiate, nu ezita să cauţi ajutor specializat”. Cecilia Ardusătan
Persoanele din jur, apropiate, sunt cele care observă de obicei aceste schimbări, iar cel mai bun ajutor pe care îl pot oferi este să nu judece persoana afectată.
„Cel mai bun ajutor pe care îl poţi oferi unei persoane care, posibil, are o depresie ascunsă este să-i vorbeşti, cu delicateţe, despre simptome, să-i oferi sfaturi şi să nu o judeci. Încurajeaz-o să caute ajutor şi oferă-te să o însoţeşti la întâlnirile cu specialistul. Totodată, ai grijă de bunăstarea ta mentală”, mai arată psihoterapeutul Cecilia Ardusătan.
Vă recomandăm să mai citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
