Istoria celor peste 700 de maramureşeni care s-au oferit voluntari în Primul Război Mondial. „Era o umilă recunoaştere a meritelor lor“

Documentele Arhivelor Naţionale şi lucrările scrise pe această temă atestă faptul că din Maramureş au fost peste 700 de voluntari în Primul Răzbioi Mondial. Robert Tokolyi, doctor în istorie, a publicat, recent, Revista Arhivelor Maramureşene un studiu referitor la experienţa trăită de militarii români voluntari, dar şi date despre aceştia.

Potrivit autorului, se pare că din Siberia s-au întors suficient de mulţi soldaţi români şi s-a scris despre experienţa lor de acolo, toate aceste date pot fi o ocazie de a fi scoşi din anonimat soldaţii maramureşeni care au participat la Primul Război Mondial.

El mai arată că în 1914, odată cu declanşarea războiului, din Transilvania şi Bucovina au fost mobilizaţi pe front nu mai puţin de 651.000 de soldaţi. Din Maramureş au fost identificaţi 741 de soldaţi. „Probabil că acest număr nu este complet. Este ştiut faptul că nu toţi voluntarii s-au înregistrat în UFVR (Uniunea Foştilor Voluntari din Război), alţii au murit chiar acolo, în mijlocul acţiunii.

Pe de altă parte, este posibil ca mulţi dinte voluntarii din actualul judeţ Maramureş să fie înregistraţi în listele voluntarilor din judeţele existente în perioada interbelică. Astfel, recunoaştem anumite limite în reconstituirea exactă a listelor acestor militari, subiect ce rămâne deschis cercetărilor ulterioare. În consecinţă, listele acestea au fost reconstituite după documente de arhivă, dar şi după lucrări de specialitate apărute în ultimii ani”, arată autorul.

Astfel, potrivit datelor pe care le deţine Serviciul Arhivelor Judeţene, dar şi acestor lucrări, 287 de soldaţi au fost pe front în Italia, 345 în Rusia, despre trei se ştie că au fost la Salonic, 50 în Franţa, iar 56 nu se specifică une au fost. După gradele militare, cifrele arată că au fost 272 de soldaţi, 35 de caporali, 17 sergenţi, 18 plutonieri, patru au fost căpitani/sublocotenenţi/locotenenţi, iar la 395 nu se poate identifica ce grade au avut. După domiciliu, 242 erau din Baia Mare, 209 din Şomcuta Mare, 49 din Copalnic Mănăştur, 32 din Seini, 40 din Iza, 27 din Sighetu Marmaţiei, 50 din Şugatag, 13 din Lăpuş şi cinci din Cehu Silvaniei. Astfel, 82 % proveneau din mediul rural, iar statisticile arată că peste 500 dintre voluntari au fost agricultori.

Soldaţi căzuţi prizonieri

„Referindu-ne la frontul rusesc, trebuie menţionat că imediat după intrarea în război cu ruşii, o mare parte a românilor au căzut prizonieri, alături de alte naţii înregimentate sub steagul austro-ungar. Celebru este cazul unui întreg regiment ceh care, odată intrat în război, s-a predat ruşilor în pas de marş, pe muzică. În orice caz, odată căzuţi prizonieri, cehii, slovacii, croaţii, polonezii, slovenii, italienii, maghiarii, austriecii şi românii au fost internaţi în lagăre, majoritatea acestora fiind dispuse în pusta siberiană, departe de linia frontului”, mai spune autorul în textul publicat în Revista Arhivelor Maramureşene.

După război, voluntarii au fost repatriaţi, primiţi în ţară cu onoruri şi medaliaţi. „S-au întors în localităţile de baştină şi unii şi-au întemeiat familii, uneori chiar numeroase. Pe parcursul perioadei interbelice, în cadrul reformei agrare, foştilor soldaţi din Primul Război Mondial le-au fost distribuite prin împroprietărire terenuri de pământ, care nu le-a schimbat cu mult nivelul deviaţă de până atunci, marea lor majoritate rămânând agricultori, plugari sau simpli muncitori. Era, totuşi, o umilă recunoaştere a meritelor lor din timpul războiului”, mai scrie autorul în textul publicat.

Date ample despre voluntarii din Primul Război Mondial au fost publicate în numărul 9 al Revistei ArhivelorMaramureşene condusă de Clara Gusth, într-un articol semnat de Robert Tokoly.

Mai puteţi citi:

Pe marginea prăpastiei din cauza drogurilor: povestea unui român ajuns în Germania