Herpesul genital, virusul care ne rămâne în corp toată viaţa. Semnele perverse şi efectele unei boli fără leac

Tratamentul trebuie prescris de un medic   FOTO: Adevarul

Herpesul genital, dar şi celelalte forme de herpes sunt afecţiuni pe cât de dureroase, pe atât de neplăcute. Medicii spun că tot mai multe persoane se prezintă la consultaţie din cauza acestei boli. Din păcate, leziunile se pot vindeca, însă virusul nu mai dispare niciodată din organism.

Foarte mulţi dintre noi ne-am confruntat, la un moment dat în viaţă, cu nedoritul herpes. Este vorba despre un grup de vezicule ce se localizează de regulă în jurul gurii şi este pe cât de inestetic, pe atât de dureros. Acestea sunt leziuni produse de virusul herpetic de tip 1, după cum explică medicul primar dermato-venerolog Flavia Voinescu.

”Herpesul este o boală virală, dată de un virus. Există două categorii, herpes 1 şi herpes 2. Herpes 1 dă, de obicei, localizări la faţă şi peribucal (în jurul gurii), iar herpes 2 dă leziuni în zona genitală”, spune medicul. Potrivit acesteia, virusul aşa numit de primă infecţie, care apare prima dată, poate să apară şi la noi născuţi, chiar de la 6-7 luni. Infecţia se poate produce prin contact direct, ori de pe obiecte folosite în comun şi neigienizate (tacâmuri, prosoape etc).

”Infecţia se produce prin contact cu persoana bolnavă, de regulă de la zona bucală, salivă, sau în contact cu veziculele. Apoi apar leziunile respective în zona bucală la persoana infectată, care de multe ori la prima erupţie sunt nesesizabile, sunt trecătoare însă atunci omul ia boala şi devine purtător de virus. Debutul este brusc, apare sub formă de grupuri de vezicule pe un placard eritematos, care sunt însoţite de durere, mâncărime şi pot să apară de mai multe ori”, mai explică medicul Flavia Voinescu.

Odată produsă infecţia, persoana infectată devine purtătoare a virusului pentru tot restul vieţii, iar leziunile pot să apară de mai multe ori. Acum virusul este recidivant, iar cauzele care declanşează erupţia sunt multiple. ”La femei pot să apară de la ciclu, de la expunerea la soare, de la o indigestie alimentară, sau pe fondul unei imunităţi scăzute. Oboseală excesivă, stres, ori tratamente cu citostatice. Depinde de starea de imunitate a organismului. Când imunitatea e mai scăzută, herpesul este mai mare, cu leziuni mai mari. Atunci apare şi foarte des. Dacă imunitatea este mai bună, atunci pacientul face forme mai minore, sau mai puţin alarmante”, mai spune medicul Flavia Voinescu. De asemenea, arată ea, leziunile apar de regulă în acelaşi loc.

Herpesul genital, tot mai frecvent

Herpesul genital este, în principiu, o altă formă a aceleiaşi afecţiuni. Din cauza localizării ei în zona intimă, este boala care îi sperie pe tineri care întreţin relaţii sexuale neprotejate. De altfel, în ultimii ani, mai spune medicul, au apărut tot mai multe cazuri de infecţie cu virusul herpetic de tip 2, cel care e responsabil de apariţia herpesului genital.

”Herpesul genital se ia numai pe cale sexuală. Şi aici avem o primă infecţie, iar după infectare, persoana rămâne purtător de virus toată viaţa. Persoana este purtătoare toată viaţa, dar este mai contagioasă atunci când are leziuni, deşi teoria spune că este contagios tot timpul, toată viaţa.”, mai spune medicul. ”Ca şi la herpesul de tip 1, herpesul genital de primă infecţie, de multe ori - mai ales la femei - este fără manifestări alarmante, pe când la bărbat, de obicei este mai deranjant, apare durere, disconfort. Dar sunt purtători de virus, sunt contagioşi indiferent că sunt cu leziuni sau fără leziuni”, mai explică Flavia Voinescu.

”Deşi herpesul genitalul era mai rar, în ultima perioadă, din experienţa mea, am constatat că sunt  foarte multe persoane cu herpes genital, din păcate. Avem cazuri destule”, mai spune ea. De asemenea, atrage atenţia că leziunile sunt declanşate în anumite perioade, la fel ca în cazul virusului de tip 1, pe fondul slăbirii organismului.

”Există perioade, de obicei când scade imunitatea. Primăvara, toamna, când e organismul mai stresat, suprasolicitat, obosit, după tratamente cu citostatice. Cortizonicele, de asemenea, favorizează apariţia herpesului. Însă de multe ori este declanşat de expuneri la soare ori indigestii alimentare”, mai explică doctorul din Baia Mare.

Simptomele herpesului genital

Primele semne ale bolii sunt apariţia unor mici pete roşii localizate în jurul anusului ori pe suprafaţa organului genital şi sunt însoţite de senzaţia de mâncărime şi usturime. Petele se transformă apoi în vezicule ce conţin un lichid, care după câteva zile se sparg şi în urma lor rămân leziuni dureroase.

De asemenea, medicii mai vorbesc despre creşterea în volum şi sensibilitatea ganglionilor limfatici din regiunea inghinală, dar şi despre dureri abdominale, febră, frisoane ori dureri musculare ori de articulaţii. Pentru a evita apariţia acestor leziuni, a acestor recidive, mai spun medicii, în general este bine să avem o viaţă ordonată, cu alimentaţie sănătoasă, să ne vitaminizăm, să ne spălăm pe mâini, să folosim prosoape curate, pentru că şi de pe acestea se poate lua virusul. De asemenea, sexul protejat e o recomandare pentru evitarea infectării cu virusul herpetic.

Zona zoster, o replică a varicelei

Zona zoster este o altă afecţiune dată de un virus, însă de această dată vorbim despre virusul varicelo-zoosterian şi este o replică a varicelei. ”De obicei persoana a făcut varicelă înainte şi, venind în contact cu virusul, nu mai face varicelă, face zona zoster. Este tot un virus, tot din familia respectivă, dar este diferit faţă de herpesul genital sau bucal. Zona zoster are un debut mai alarmant, apare cu dureri mari, pe urmă, la câteva zile, pe zona dureroasă apare un placard roşu, după care pe el apare o serie de vezicule. Se localizează de obicei pe un traseu nervos, cel mai frecvent este cel intercostal. La faţă poate urma nervul oftalmic, la ureche auricularul şi asta este caracteristica lui, este foarte dureros, iar evoluţia lui durează mai mult, spre două-trei săptămâni, în timp ce herpesul durează mai puţin”, menţionează medicul. De asemenea, arată că o persoană carea făcut zona zoster poate să rămână cu nevralgii zoosteriene, adică dureri în zona afectată. Partea bună însă este că zona zoster dă imunitate, adică o persoană care a făcut această boală nu o va mai face şi a doua oară. ”Este contagioasă pentru copii, ei pot face varicela dacă nu au făcut, venind în contact cu o persoană care are zona zoster. Ca şi herpesul, zona zoster apare pe fondul imunităţii scăzute şi a unui organism slăbit.

Cum evităm infectarea

Singura modalitate de a ne feri de infecţia cu acest virus este de a evita contactul cu o persoană infectată. Din păcate, atunci când nu sunt leziuni, este foarte greu să ne dăm seama dacă persoana de lângă noi este sau nu purtătoare a acestui virus sau nu. ”Trebuie evitat contactul cu o persoană infectată. Dacă vedem o persoană cu leziuni,evităm folosirea prosoapelor, a tacâmurilor dacă vedem că nu sunt curate. Dar dacă persoana nu are leziuni e foarte greu să ştim dacă este purtătoare sau nu a virusului”, explică medicul.

Tratamentul, numai la medic

Medicul Flavia Voinescu atrage atenţia că în momentul în care apar leziunile date de oricare din categoriile de virusuri herpetice, prezenţa la medic este obligatorie.  ”Tratamentul este bine să fie făcut de medic. Sunt foarte multe medicamente antivirale şi medicul stabileşte forma de medicaţie, tratament general şi tratament local. Dar cel mai importat, atunci când apare leziunea,  să fie aplicat ceva care să usuce: un tampon cu spirt, etc. Dar nu sunt adepta să mergem la farmacie să cerem tratament pentru aşa ceva. E bine ca tratamentul să fie condus de un medic, care îi explică pacientului şi ce să facă să nu apară recidiva”, mai arată ea. 

Mai puteţi citi:

Poliomelita, cumplita boală eradicată în teorie, a fost redescoperită în Ucraina. Avertizarea medicilor români: „Copilul nevaccinat este cel mai vulnerabil“