Cimitir medieval din Baia Mare, studiat de cercetători americani. Ce au găsit aceştia sub parcul „Ţintirim”

O echipă de cercetători americani este prezentă în Baia Mare, unde studiază osemintele dintr-un cimitir medieval. Descoperirile lor sunt fascinante. O groapă comună cu peste 50 de schelete, cu urme de violenţă le-a atras atenţia. Alte schelete însă poartă mărturia uneia dintre principalele ocupaţii din zonă, mineritul.

Un proiect european din 2012 care viza reabilitarea Pieţei Cetăţii din Baia Mare a scos la iveală câteva mărturii ale vieţii din epoca medievală. Locul, care era de fapt un mic parc lângă o biserică şi Turnu Sfântul Ştefan, era numit de localnici „Ţintirim”, care înseamnă cimitir şi se ştia că acolo a fost, cândva, un cimitir. 

Dar nimeni nu îşi amintea de el. Acolo au fost, de altfel, trei biserici, ale căror vestigii sunt acum puse în valoare prin proiectul derulat de primăria Baia Mare.

Însă odată cu săpăturile pentru reabilitarea zonei au început să iasă la suprafaţă osemintele din vechiul cimitir. Astfel, acestea au fost colectate, iar echipa de cercetători americani de la Universitatea din Massachusetts le studiază în cadrul proiectului „Bioarheologie la Baia Mare/Rivulus Dominarumˮ. 

Ei au studiat până acum osemintele din vechiul cimitir şi au explicat ce au descoperit.

Potrivit celor doi cerceători, drd. Priscilla Mollard şi Adam Netzer Zimmer, ar fi existat o groapă comună cu aproximativ 50 de schelete, dintre care multe erau de copii. Cele adulte prezentau o traumă la craniu şi urme de violenţă. Din păcate, nu se paote stabili încă o legătură cu niciun eveniment cunsocut în istorie. „În groapa comună am văzut adulţi care prezintă traume şi urme vizibile de violenţă precum cea din imagine înregistrate la momentul morţii”, spune ea, despre fotografia pe care a prezentat-o publicului. 

Nu s-a putut stabili, însă, dacă a fost vorba despre o luptă sau o bătălie, ori cei îngropaţi acolo au murit din cauza vreunei epidemii. Aceasta din urmă, oricum, nu ar putea justifica acele urme de traume craniene. 

Pe de altă parte, numărul mare de schelete de copii ridică semne de întrebare şi face ca totul să fie şi mai confuz. „Ce e intersant despre această groapă comună, e că ne-am fi aşteptat ca aceste schelete să fi aparţinut unor persoane ucise într-o luptă sau bătăie, dar au descoperit că erau multe schelete de copii. Nu am găsit multe cranii de copii însă, pentru că acestea sunt foarte fragile şi dacă au suferit această traumă, s-au zdrobit în totalitate. Au fost foarte puţine descoperite în întregime. Dar s-au descoperit urme de răni, de tăiere pe oasele lungi ale scheletelor copiilor şi, de asemenea, urme de impact”, mai spune Priscilla Mollard.

Deocamdată nu s-a putut stabili legătura osemintelor din groapa comună cu vreun eveniment cunsocut în istorie, însă se mai lucrează pentru a se găsi o explicaţie a acestor decese.

Copiii sufereau de malnutriţie

De asemenea, se încearcă să se descopere dacă erau persoane din comunitate, sau proveneau din afara oraşului. Nu se poate spune cu exactitate, însă există unele elemente care pot face diferenţa, cel puţin în ce-i priveşte pe copii. „Ceea ce este interesant la osemintele de copii din groapa comună este că foarte mulţi dintre ei sufereau de malnutriţie, în special carenţă de vitamina C şi D şi scorbut, lucru care nu este observat la restul mormintelor din cimitir”, spune Adam Netzer Zimmer. De asemenea, mai arată el, studiul lor a oferit informaţii despre starea de sănătate a băimărenilor şi despre urmele lăsate de munca în minerit asupra sănătăţii lor. 

„Am descoperit multe deteriorări la nivelul coloanei, care apare în conexiune cu munca în mină. Ne propunem, de asemenea, să aflăm dacă metalele grele din zonă şi munca în mină au produs consecinţe la nivelul apei potabile”. Adam Netzer Zimmer

O altă descoperire se referă la intoxicarea cu metale grele şi efectele pe care le are, chiar şi asupra copiilor. „S-au putut observa deja patologii legate de otrăvire cu metale grele, prezente încă de la naştere, transmise din perioada de sarcină. Ar fi putut fi mercur”, mai spune Priscilla Mollard. Patologiile la care se referă sunt legate de o închidere incompletă a osului de la baza coloane vertebrale, numită „spina bifida”. Această afecţiune este încă prezentă, dar mai rar şi este cunoscută ca fiind o afecţiune care afectează coloana vertebrală, fiind de obicei vizibilă încă la naştere. Practic, este un tip de defect al tubului neural. „Această afecţiune este întâlnită chiar şi azi la copii şi este debilitantă. În literatură este descrisă că apare frecvent în zone de conflict care au în aer niveluri ridicate de metale grele. Acestea sunt zone unde se nasc copii mai mulţi cu această afecţiune”, mai spune ea.

Urme ale mineritului, vizibile în rămăşiţele umane

În celelalte morminte au fost descoperite multe semne ale unei afecţiuni ale coloanei vertebrale, aceeaşi de la baza şirei spinării, dar şi altele, legate de condiţiile din minerit.

„Dacă în mod normal osul trebuie să fie fin, în aceste condiţii cresc un fel de spini din os. Asta e important pentru că induce în eroare estimarea vârstei la persoanele respective. Împreună cu alte elemente şi factori, fac ca persoana în cauză să pară mai în vârstă decât era în realitate”. Priscilla Mollard

Pentru a afla cu mai multă precizie dacă aceste afecţiuni sunt legate de minerit, cercetătorii vor face o comparaţie cu două grupuri de control. Practic, vor mai studia oseminte din două colecţii din zona Braşov şi zona Sibiu, care nu au avut legătură cu mineritul, pentru a afla dacă aceste afecţiuni sunt specifice doar în zonele cu activitate preponderentă de minerit.

Această curiozitate vine mai ales în contextul în care, în anii ’90, speranţa de viaţă pentru băimăreni era cu aproximativ 25 de ani mai mică decât în alte zone, tocmai din cauza industriei miniere şi cea a prelucrării metalelor. Cercetătorii sunt curioşi să afle dacă şi în evul mediu, speranţa de viaţă a băimărenilor era mai mică, în special având în vedere că munca în minerit îmbătrâneşte corpul mai devreme, iar acele semne ale coloanei vertebrale le îngreunează sarcina de a stabili vârsta înregistrată la deces.

Vă recomandăm să mai citiţi şi:

Putin reactivează canalul german. La nevoie se văd adevăraţii prieteni

Capcana întinsă de hotelierii din Grecia în care cad tot mai mulţi români. „Nu mai avem curaj, ne întoarcem”