Caz cutremurător: cum a fost prins criminalul care a violat şi omorât o femeie într-o pădure din Maramureş
0Un alt caz despre care colonelul (r) Arghir Berciu povesteşte după mulţi ani este acela al unei femei ce a fost violată şi omorâtă într-o pădure de lângă satul Brebeni din Maramureş.
Prinderea criminalului a fost dificilă şi a presupus folosirea unor trucuri specifice miliţiei de atunci. A fost chiar şi o situaţie în care oamenii legii au fost în pericol, în faţa unui clan întreg de romi, însă finalul acestei situaţii este demn de scenariul unui film.
Nefericitul caz a avut loc în februarie 1980, într-o duminică după amiază, la ora 17.00, când femeia, Pop Valeria, din satul Brebeni, a pornit spre rudele ei din comuna vecină, Copalnic Mănăştur. În staţia de autobuz era singură, când a fost acostată de un bărbat. În timpul cercetărilor, oamenii legii aveau să afle că este vorba despre un rom cu antecedente penale. ”A fost surprinsă de un ţigan care a încercat să o agreseze, să întreţină relaţii sexuale cu ea”, povesteşte acum colonelul Berciu. Femeia s-a opus, dar bărbatul a prins-o de guler, i-a luat cordonul de la palton şi i l-a pus în jurul gâtului, ameninţând-o că o omoară. Astfel a târât-o cu forţa într-o pădure aflată în apropiere şi a trântit-o într-o groapă mare, o prăpastie, unde a lovit-o în cap cu o bâtă. Detaliile pe care le dă acum colonelul sunt şocante:
”I-a aplicat o primă lovitură în partea superioară a capului, în zona urechii drepte. Lovitura i-a cauzat dislocarea cutiei craniene. I-a mai aplicat o lovitură şi în partea stângă a capului, crăpându-i ţeasta. Apoi i-a tras pantalonii de pe ea, i-a rupt lenjeria şi a violat-o, chiar în timp ce se zbatea între viaţă şi moarte.”
Detaliile şocante continuă. Bărbatul i-a luat, la plecare, tot ce a găsit de valoare asupra ei: cerceii din urechile pline de sânge, dar şi verigheta şi portofelul. Dispariţia femeii a fost anunţată de rude abia seara, când au înţeles că s-a întâmplat ceva grav, după ce i-au găsit geanta cu buletinul într-un tufiş cu spini.
Prinderea criminalului, o provocare pentru miliţieni
După anunţarea dispariţiei femeii, oamenii legii s-au trezit în faţa unei provocări. Nu aveau niciun indiciu despre ce s-ar fi putut întâmpla, iar viscolul a şters orice urmă ori indiciu ce ar fi putut duce la ea. ”Am plecat în grabă cu maşina mea personală spre satul cu pricina şi am lăsat vorbă să mă urmeze şi un echipaj cu ofierul criminalist, un subofiţer şi câinele de urmărire”, mai spune colonelul Berciu. Numai că, odată ajuns acolo, a avut întâi de rezolvat o altă problemă. Lumea era în stradă şi îşi manifesta nemuţumirea faţă de infracţiunea care se presupunea că a avut loc. Nu se ştia încă dacă femeia a fost ucis ori răpită, însă oamenii erau în stradă şi strigau ”Miliţia! Să-şi facă datoria!”.
Scene greu de privit, chiar şi pentru miliţieni
”A trebit întâi să calmez spiritele, iar în câteva minute a ajuns şi ofiţerul criminalist şi subofiţerul cu câinele de urmărire. Am început cercetarea din staţia de autobuz. Nu se ştia în ce parte s-ar putea afla corpul, nu era nicio urmă pe zăpadă din cauza viscolului. Dar câinele ne-a condus până la prăpastia în care se afla victima”, mai rememorează acum colonelul. Şi mărturisirile continuă.
”M-a marcat profund o astfel de crimă, de un sadism rar întâlnit. Poziţia victimei era una înspăimântătoare: cu faţa în sus şi acoperită de sânge, iar picioarele erau desfăcute. Hainele erau rupte şi aruncate pe jos, lângă ea. Pe corpul ei, pe lângă cele două lovituri aplicate la cap, s-au găsit multiple urme de violenţă, inclusiv muşcături pe corp”, mai detaliază el.
După imaginile greu de privit, colonelul de la judiciar Arghir Berciu şi ofiţerul criminalist lt. Major Doru Ţăruş - un eminent ofiţer criminalist, după cum îl descrie col. Berciu, au încercat să găsească o urmă, un indiciu la locul faptei, orice ar fi putut duce la identificarea criminalului. ”Cu toate eforturile, nu am reuşit să găsim nicio urmă de încălţăminte, nici alte urme lăsate de criminal”, mai relatează el. Şi a fost, din nou, în situaţia în care trebuia să se pună în pielea criminalului şi să încerce să gândească din perspectiva lui. Aşa s-a gândit că ar fi trebuit să o ia pe cea mai scurtă şi uşoară cale pentru a părăsi locul crimei şi a-şi face pierdută urma, astfel că a pornit-o pe acest traseu, înspre satul Brebeni. Şi s-a dovedit că a avut dreptate.
Pe cealaltă parte a pantei, la baza unor arbori de carpen, nişte tufe mari acoperite cu spini formau ca un păienjeniş. ”După ce am parcurs circa patru metri printre tufe am găsit urma căutată. A fost primul succes”, mai spune el. Condiţiile şi dotările de atunci nu semănau cu cele de acum, iar colonelul a desenat urma găsită în zăpadă, într-un carneţel. Apreciind mărimea şi adâncimea urmei s-a gândit că trebuie să fie un bocanc mărimea 43-44, iar după adâncime, un bărbat atletic, cam peste 85 de kilograme. La nici 10 metri a găsit şi o cuşmă, pe care a ridicat-o pentru cercetări. Dar cuşma avea să-i folosească şi mai mult pentru identificarea autorului.
S-a folosit de un truc pentru a afla identitata criminalului
Căutările pentru identificarea şi prinderea criminalului erau intense. Cum căciula găsită i-a oferit câteva indicii despre cel care a purtat-o - şi anume că trebuie să fi fost o persoană care trăia în condiţii insalubre, că se încăzea cu lemne de foc din cauza mirosului de fum – nu a fost greu să înţeleagă că ar putea fi vorba despre o persoană de etnie romă din zonă. Aşa că a pornit în căutarea familiilor din această etnie din zonă.
”Şeful de post din Cerneşti (localitate învecinată, n.r.) mi-a raportat că este o sigură familie romă în zonă, dar că e o familie onestă, organizată şi că nu a creat niciodată probleme. Am hotărât totuşi să merg la această familie, în ideea că voi afla ceva despre criminal. Când am ajuns la ei, am auzit muzică şi l-am întrebat pe proprietar, care era destul de emancipat, ce eveniment are şi mi-a răspuns că are botezul fiului lui. M-a condus la intrare şi când am apărut în pragul uşii, în uniformă, orchestra s-a oprit”, mai relatează acum colonelul în rezervă.
Colonelul (r) Arghir Berciu rememorează detaliile crimei infiorătoare de la pădurea Brebeni Foto: Informatia-zilei.ro
Lumea la masă era curată, nu păreau genul de oameni care să trăiască în condiţiile pe care le trăda căciula, aşa că în încercarea de a găsi un indiciu despre acest personaj, le-a spus mesenilor că a găsit un bărbat decedat la marginea drumului şi le-a arătat acea cuşmă, întrebând dacă nu ştiu cumva cui aparţine. ”Una din frumoasele ţigănci s-a ridicat atunci de pe scaun şi mi-a spus: domnu’ comandant, e cuşma lu’ Moldovan Oaste din Ponorâta (zonă cunoscută şi azi ca una săracă, locuită de etnici romi, n.r.). Abia am putut să-mi ascund satisfacţia”, mai spune el acum.
Fost coleg de celulă, pion important în prinderea criminalului
I-au cofirmat inclusiv faptul că bărbatul purta bocaci în picioare, astfel că de acum era doar o chestie de timp până vor ajunge la el. ”Nu am dormit o noapte întreagă, gândindu-mă cum voi proceda să-l prind. Am plecat cu lt. Major Virgil Avram la Târgu Lăpuş (cel mai apropiat oraş, n.r.). Au fost mobilizaţi toţi miliţienii din judeţul Maramureş. Modovan a fost dat chiar şi în consemn la frontieră.”
Pentru a ajunge la Moldovan, miliţienii s-au folosit de un fost coleg de închisoare a acestuia. Au mers la Ileanda, unde l-au căutat pe Jenică, fost coleg de celulă a recidivistului Moldovan. Lui şi soţiei lui i-au promis o sumă importantă de bani, cu condiţia să îi ajute să-l prindă pe criminal. Aşa au aflat că Moldovan stătea ascuns în Poiana Blenchii sau în Ponorâta.
”L-am instruit pe Jenică să-l atragă pe Moldovan în pădure. Dacă nu poate, atunci să tuşească foarte tare în casa în care era Moldovan, ca noi să ştim să acţionăm. Moldovan urcase în podul casei. L-am somat să coboare, dar să urcăm după el era moarte sigură”, mai rememorează acum colonelul.
Întâmpinaţi de romi înarmaţi cu furci şi topoare
Ţiganii au ieşit afară înarmaţi cu furci şi topoare, iar cei doi miliţieni erau conştienţi de pericolul la care s-au supus. ”Plutonierului Toma, colegul meu, îi tremura barba. Eram în primejdie şi inspiraţia mea a fost să dau următoarea comandă: Atenţiune, toţi miliţienii din pădure, îndreptaţi automatele spre casă. Trageţi dacă un singur om face un pas înainte! Apoi am dat o altă comandă: Şofer! Adu pompa cu benzină să dăm foc casei!”
Comezile lui au avut efectul scontat, iar Moldovan a dat să iasă din pod, însă voia să o ia prin spate şi a ajuns exact în faţa colonelului Berciu. ”I-am pus pistolul la ceafă, iar Toma i-a legat mâinile cu o curea. A fost dus la postul de miliţie din Coroieni (comună învecinată, n.r.), unde a recunoscut tot şi a povestit cum a comis crima în pădurea de la Brebeni. Noaptea târziu a fost dus la Insoectoatul Judeţean de Miliţie”, mai relatează colonelul.
Un cătun înterg de romi, speriat de mitraliere imaginare
Abia acum, povestea are o secvenţă demnă de un film la care nu ştii dacă să râzi sau să plângi. Colonelul mai povesteşte cum, după câteva zile, un ţigan a spus despre el că e un om rău. Întrebând de ce crede asta, a aflat:
”Pentru că nu am mai dat comandă miliţienilor din pădure să plece, iar tot cătunul de romi a stat în noapta aceea afară, de teama mitralierelor din pădure”.
Moldovan a fost arestat şi s-a propus pedeapsa cu moartea. Elena Ceauşescu nu a fost de acord cu asta, astfel că a primit 24 de ani de închisoare. El a fost eliberat la trei ani după Revoluţie, însă a comis din nou un viol cu tâlhărie pe calea ferată de la Ileanda. A fost prins şi reîncarcerat, mai spune colonelul, după care nu s-a mai ştiut nimic de el.
Colonelul Arghir Berciu a fost ofiţer de cercetări judiciare înainte de 89. El a debutat la 81 de ani cu o carte în care relatează cele mai interesante din cazurile pe care le-a întâlnit în cariera sa.
Mai puteţi citi:
Se încarcă comentariile...
