UPDATE Centura Bacăului, primul tronson de autostradă din Moldova, de zece ani la stadiul de proiect
0
Primii kilometri de autostradă din cea mai săracă regiune a Europei există doar pe hârtie, din timpul Guvernului Năstase. Proiectul Şoselei de Centură a municipiului Bacău, din care o porţiune este inclusă în viitoarea autostradă A7 a Moldovei, ar putea pierde finanţarea europeană obţinută prin Fondul European de Dezvoltare Regională, dacă lucrările nu încep în acest an.
UPDATE 30 iunie: Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri din România a transmis următorul răspuns, referitor la stadiul analizei ofertelor la licitaţia pentru Şoseaua de Centură a municipiului Bacău: „Finalizarea procesului de reevaluare a ofertelor pentru desemnarea câştigătorului în cadrul procedurii de achiziţie publică Construcţia variantei de ocolire Bacău, este estimată pentru sfârşitul lunii iunie 2014.
Ulterior aprobării Raportului de reevaluare de către conducătorul Autorităţii Contractante, ofertanţii vor fi notificaţi cu privire la rezultatul procedurii de atribuire. În conformitate cu prevederile art. 207 alin.(2) lit.d), coroborat cu art. 256², alin.(1), lit.a) din OUG nr 34/2006 cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 10 zile începând cu ziua următoare luării la cunoştiinţă a comunicării privind rezultatul aplicării procedurii, ofertanţii pot depune contestaţii la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. De asemenea, în situaţia formulării de contestaţii la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Decizia emisă de CNSC poate fi atacată la Curtea de Apel Bucureşti“, se arată în comunicatul CNADR.
Aceeaşi şosea a mai primit o finanţare prin Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), de 85 de milioane de euro, dar care a fost pierdută la sfârşitul lui 2009, după ce hârtiile au rămas mai mulţi ani în sertarele Ministerului Transporturilor.
La mijlocul lunii iulie este aşteptat răspunsul final al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, care trebuie să reevalueze ofertele licitaţiei din noiembrie 2013. Atunci, CNADNR a desemnat câştigător al contractului de construire a centurii ocolitoare a Bacăului firma trucească Eko Inşaat Ve Tic As, care a avut a treia ofertă ca preţ, în valoare de 393,8 milioane de lei. Cele mai ieftine oferte au fost depuse de „regii asfaltului“ din România, SC Sa&Pe Construct SRL, susţinută de Dorinel Umbrărescu şi Pa&Co Internaţional S.A.U a lui Costel Căşuneanu. „Curtea de Apel Bucureşti a dat o sentinţă în luna mai, după câteva amânări, pentru reevaluarea ofertelor în câteva puncte. Din câte am înţeles, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri din România (CNADR) va da soluţia finală la mijlocul lunii viitoare. Finanţarea nu se va pierde. Anul acesta au fost prinşi 60 de milioane de lei de la bugetul de stat pentru începerea lucrărilor“, a spus deputatul Lucian Şova, secretarul Comisiei Parlamentare pentru Transporturi şi Infrastructură.
Primul proiect al centurii ocolitoare a Bacăului a fost realizat, cu tot cu studiu de fezabilitate, în 2004. Deşi exista o finanţare BIRD, de aproape 85 de milioane de euro, Guvernul Tăriceanu a decis să finanţeze o altă centură, cea a Bârladului. Pe 27 august 2007 a fost semnat contractul de consultanţă pentru proiectarea şi supervizarea construcţiei centurii Bacău, cu firma JV Schubler Plan Search Corporation, în urma unei licitaţii internaţionale. Proiectarea şi achiziţiile ar fi trebuit să fie gata în maxim un an, iar lucrările ar mai fi durat încă 31 de luni. S-au cheltuit bani pentru studiul de fezabilitate, pentru măsurători topografice, studii geotehnice dar şi pentru alte hârtii, care au rămas blocate în sertarele funcţionarilor. În 2008, în plină campanie electorală, la Bacău, fostul ministru al Transporturilor, Ludovic Orban anunţa începerea urgentă a lucrărilor la varianta ocolitoare: "am găsit proiectul şoselei de centură din Bacău într-un sertar prăfuit de la minister.
Era uitat pe acolo de cîţiva ani", spunea la acea vreme Orban. În 2010, Ministerul Transporturilor a anunţat sistarea proiectelor de infrastructură, la centurile ocolitoare ale oraşelor Bacău, Târgu Mureş, Reghin, Mediaş şi Braşov, după ce Banca Internaţională pentru Reconstrucţie a anunţat închiderea liniilor de finanţare.Lipsa de coerenţă a instituţiilor statului pare să fi fost principala cauză pentru care nici la această oră municipiul Bacău nu are o şosea pentru fluidizarea traficului şi reducerea poluării. Între timp, pentru studii, pentru proiectele tehnice s-au cheltuit alţi bani, dar fără rezultat. „La acea dată nu se parcursese procedura, chiar dacă s-a cheltuit mult pentru proiectare şi alte studii. Au fost afirmaţii făcute fără o bază, din simplu entuaziasm electoral“, afirmă deputatul Lucian Şova.
Ultima revizuire şi actualizare a studiilor de fezabilitate şi a proiectelor tehnice a fost finalizată la începutul anului 2013, când au fost cheltuiţi încă 287 de mii de lei. După ce a fost stabilit traseul centurii, prin Hotărâre a Guvernului, care va trece prin localităţile Nicolae Bălcescu, Letea Veche, Săuceşti, Hemeiuş, Iţeşti, Sărata şi Luizi Călugăra, au fost identificate terenurile şi imobilele care trebuiau expropiate pentru realizarea investiţiei. Pentru 1564 de loturi de pământ, întinse pe o suprafaţă de 166,7 hectare au fost alocaţi 7,505 milioane de lei. „Dacă proprietarii nu sunt mulţumiţi, au posibilitatea de a da statul în judecată, dacă despăgubirile sunt sub nivelul pieţei. Ţara nu trebuie să stea în loc după fiecare cetăţean, atunci când îşi realizează proiectele importante“, a mai afirmat Şova.
Centura Bacăului, în criză de timp
Şoseaua ocolitoare a municipiului Bacău cuprinde o porţiune care va face parte din autostrada A 7, care va lega Ploieştiul de Siret. Estimată la o valoare de aproape 600 de milioane de lei, construcţia va cuprinde 30,2 kilometri de carosabil, un pod şi 14 podeţe dar şi două spaţii mari de parcare. Studiile arată că prin realizarea centurii, se va reduce timpul de traversare a municipiului Bacău, iar viteza medie ca creşte de la 25 la 100 de kilometri la oră. Printre beneficii se numără şi creşterea siguranţei traficului, îmbunătăţirea calităţii mediului şi reducerea zgomotului peste 135 de mii de locuitori ai oraşului.
Finanţarea europeană din acest proiect, de aproape 90%, s-ar putea pierde deoarece Fondul European de Dezvoltare Regională îşi încheie perioada în care este activ. La sfârşitul lunii aprilie, cu puţin timp înainte de decizia Curţii de Apel Bucureşti, premierul Victor Ponta a remarcat în cadrul întâlnirii cu autorităţile din Bacău că întreg proiectul ar putea eşua. „Pierdem toţi banii europeni, că e pe FEDR. Dacă nu îi dăm drumul în iunie, nu avem timp să o terminăm până la sfârşitul lui 2015 şi pierdem banii. Fără centură aici, în Bacău, chiar e dezastru”, a spus Ponta. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale încă nu a răspuns solicitării oficiale referitoare la stadiul reanalizării ofertelor şi eventual a responsabilităţii faţă de pierderea a peste 100 de milioane de euro, bani nerambursabili.
Se încarcă comentariile...
