Cercetătorii băcăuani produc legume în laborator pentru chinezi

Proiecte asemănătoare se derulează în parteneriat cu universităţi şi instituţii prestigioase din Italia (Catania), Franţa (Angers), India şi Republica Moldova.

Instituţia băcăuană are doar 24 de salariaţi, dintre care o parte sunt cercetători cu doctorat sau cu studii postdoctorale. Majoritatea sunt tineri, iar pasiunea cu care lucrează a compensat salariile mici pe care le primesc.

Tina Oana Cristea, Creola Brezeanu şi Marian Brezeanu, toţi în vârstă de 35 de ani, sunt implicaţi în proiecte internaţionale şi în studii şi cercetări postdoctorale. Cel mai tânăr cercetător, Dan Avasiloaie, are 27 de ani şi termină doctoratul.

Au refuzat universităţi
„Avem o echipă tânără şi foarte bună. Sper să nu se piardă“, a spus Silvia Ambăruş, directorul staţiunii. Deşi a avut oferte, de a lucra în învăţământul superior, Creola Brezeanu le-a refuzat. „Veniturile sunt mici, dar prefer această activitate“, a spus dr. Creola Brezeanu.

Specialiştii băcăuani nu fac plante modificate genetic, ci doar studii şi experimente privind crearea de hibrizi şi soiuri noi de legume, de calitate superioară. Se urmăreşte menţinerea diversităţii speciilor de legume şi flori şi propagarea pe piaţă a soiurilor de legume cu valoare biologică ridicată. Cel mai căutat ardei pe piaţa românească este un hibrid realizat în Bacău, în 2002. Ardeiul gogoşar Creola are peste 250 de grame, iar la maturitate este roşu intens. „Are dimensiunea mare şi pulpa groasă. Sunt căutaţi datorită aromei. Productivitatea este de 25-30 de tone de ardei Creola la hectar“, a mai spus Silvia Ambăruş.

Rezultatele cercetătorilor băcăuani au atras un proiect desfăşurat în parteneriat cu China. „Proiectul ardeiului hibrid este în lucru. Va fi un studiu comun al specialiştilor noştri şi cei chinezi. Dealtfel, chinezii produc doar legume hibride, datorită productivităţii mari, a calităţilor nutritive deosebite şi a necesarului crescut al populaţiei chineze“, a completat Silvia Ambăruş.

Chinezi în vizită la Bacău
Acesta nu este primul proiect derulat în parteneriat cu chinezii, specialiştii băcăuani fiind parte a altui proiect cu Institutul de Ameliorare şi Genetică din Shai Dong Province. De curând, trei dintre cercetătorii băcăuani s-au întors din Beijing, unde au efectuat un schimb de material genetic şi studii aplicate. Pe 4 septembrie, patru chinezi vor veni în Bacău, dar vor fi duşi să vadă şi staţiunea de cercetare din Buzău, Universitatea de Ştiinţe Agricole din Iaşi sau Banca Naţională de Gene din Suceava.

Interese în jurul terenurilor
În perioada 2004-2008, s-a încercat în repetate rânduri mutarea staţiunii, pe motiv că zona ar fi bună pentru a fi industrializată sau pentru construirea unor blocuri de locuinţe. Venirea crizei a mai tăiat din pofta autorităţilor şi a investitorilor imobiliari. Terenurile sunt ale Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) şi sunt administrate de Staţiunea de Cercetare. „Au venit mai multe adrese de la Bucureşti sau de la Prefectură pentru a ne găsi un alt loc în care să funcţionăm“, a declarat Silvia Ambăruş. Înainte de Revoluţie, staţiunea administra 650 de hectare. Acum are doar 60, dintre care 27 sunt în cartierul Şerbăneşti, iar restul la Brad.

Fasolea „Auria de Bacău“, îngrijită de zilieri

La Staţiunea de Cercetare,  celebră este fasolea „Auria de Bacău“, care produce o tonă de fasole boabe sau 25 de tone de păstăi la hectar. Pentru cultivarea ei sunt angajaţi zilieri sau muncitori pe perioadă determinată deoarece instituţia nu are personal suficient. „Lucrările la «Auria de Bacău» se fac pe toată perioada de vegetaţie. Nu sunt puse toate în acelaşi timp deoarece nu am avut suficienţi oameni“, a spus Silvia Ambăruş.

Hibrizi cu nume de om
Alţi hibrizi scoşi din laboratoarele instituţiei au primit numele celor care le-au creat sau ale unor locuri. Staţiunea are andive „Bacău“ şi „Măgura“, ardei şi gogoşari „Creola“, ceapă „Orizont“, castraveţi „Cornişa“, fasole „Aurie de Bacău“, dar şi fasole de grădină „Cristina“, „Marinică“, „Prut“ sau „Cerasela“. Există leuştean „Rarău“, pepene galben „Dulce de Bacău“, ridichi de vară „Bianca“ sau „Ţepuşă de Bacău“, ţelină „Bistriţa“ şi roşii „Moldoveanca“. Şi hibrizii de flori au un al doilea nume: Ochiul Boului-Bianca, Crăiţe- Delia, Margarete - Diana, Petunia - Sorina, Portulaca-Poeta, Salvia - Carmen sau Floarea Miresei - Oana.