Ioan Matiuţ, poetul care a înfiinţat prima editură arădeană după 1989, a crescut vipere şi a fost tradus în chineză
0
Prins între Timişoara şi Oradea, două centre culturale puternice, Aradul nu avut editură nici revistă de cultură în perioada comunismului deşi aici a existat o grupare de scriitori valoroşi.
Acestă frustrare a făcut ca imediat după revoluţie, în februarie 1990, să apară revista de cultură ARCA. În luna august a aceluiaşi an, poetul Ioan Matiuţ înfiinţează editura MIRADOR, prima editură arădeană postdecembristă.
Ioan Matiuţ îşi aminteşte nostalgic aventura prin care a trecut la tipărirea primei carţi:
„Pe acele vremuri nu existau decât tipografiile de stat la care aveau acces doar cei cu relaţii şi bani mulţi. Ori eu începusem afacerea cu un împrumut subţire de la CAR-ul fabricii unde am lucrat înainte. Am găsit o tipografie mică de tipărit etichete la „Tricoul Roşu” iar după multe insistenţe, i-am convins pe tipografi să învăţăm împreună cum se tipăreşte o carte. Astfel am reuşit să scoat pe piaţă prima carte, o celebră metodă de automasaj şi presopunctură, care înainte de revoluţie circula xeroxată. Dar greutăţile de abia începeau pentru că nici accesul pe piaţa de carte nu se făcea uşor. Am reuşit până la urmă să fac un contract cu RODIPET-ul căruia i-am livrat 40.000 de exemplare în tranşe de câte 10.000. Însă cu toate că nu au existat reture, plăţile întârziate şi devalorizările masive ale leului, au făcut ca din banii încasaţi, abia să-mi plătesc datoriile la tipografie”, a spus arădeanul.
Pentru că şi-a dat seama că îi va fi foarte greu să reziste numai din veniturile editurii, Ioan Matiuţ a încercat să facă şi altceva:
„Prin 1992, am editat un ghid balnear şi turistic al Băilor Herculane şi astfel am ajuns în acea zonă unde am deschis un bar la Mehadia, localitate minieră destul de prosperă. Deşi afacerea mergea foarte bine, am renunţat brusc când am realizat că banii vin din mizeriaşi dramelegreu de imaginat ale unor familii de mineri. Apoi am încercat să cresc vipere pentru venin. Cum Valea Cernei este renumită în astfel de şerpi, am capturat în scurt timp 40 de exemplare şi am contactat firme serioase din ocident pentru livrarea veninului. L-am convins şi pe un amic tipograf să intre în afacere cu un spaţiu unde să înfiinţăm o nouă crescătorie în Arad. Am adus două viperede la Herculane şi le-am pus într-o ladă de lemn până urma să terminăm amenajările. Când acestea s-au încheiat şi am vrut să scoatem viperele, lada era goală. O gaură mică şi neobservată, a fost suficientă ca acestea să plece la plimbare prin Arad... Şi ca ghinionul să fie până la capăt, tocmai când trebuia să vină un expert să facă analiza veninului şi să încheie contractul, au apărut pe piaţă cantităţi masive de venin fals din Rusia şi astfel s-a dus încrederea în sursele din estul europei. Iar viperele au fost redate naturii,” a mai declarat Matiuţ.
Ioan Matiuţ
Arădeanul s-a întors apoi la carte iar un timp se ocupă de difuzare stradală prin care reuşeşte să se stabilizeze economic. Editează şi o revistă lunară de integrame care se vinde în toată ţara, 100.000 de exemplare din fiecare număr, timp de 6 ani. Cu capitalul şi experienţa acumulate în acest timp, continuă activitatea de editor lăsând în urmă multe cărţi valoroase din diferite domenii.
Ioan Matiuţ este acum scriitor, jurnalist şi editor. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al P.E.N. Club România. Are o prezenţă apăsată în viaţa culturală a Aradului: lecturi publice, simpozioane, emisiuni TV, lansări de carte, articole în presa locală. Este redactor şef la MONITORUL CULTURAL, redactor la revista ARCA, conduce Editura MIRADOR şi Editura Casa Româno – Chineză, unde publică volume ale unor scriitori valoroşi.
Poeziile lui sunt traduse în engleză, franceză, germană, sârbă, slovenă, arabă, italiană, spaniolă, poloneză, maghiară iar de curând ia apărut o carte în limba chineză. Ca poet, primeşte premii din partea Uniunii Scriitorilor din România, Asociaţiei Presei Literare şi a Editurilor din Romania (A.P.L.E.R.) precum şi a revistelor Convorbiri Literare şi Semne. În anul 2016, primeşte premiul pentru literatură al principesei Margareta. A publicat nouă volume de poezii şi a apărut în mai multe antologii din ţară şi străinătate.
Vă mai recomandăm: Eminescu, vedeta licitaţiei „Mari Poeţi Români“. Ediţia princeps a volumului „Poesii“, vândută cu 15.000 de euro
„Poeţi botoşăneni de azi”. Un volum semnat de poetul dărăbănean Victor Teişanu
Se încarcă comentariile...
