FOTO Duc numele ţării în toate colţurile lumii, însă nu primesc nici un sprijin de la stat. Cazul echipei alpinistului Zsolt Torok

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Alpinistului arădean Zsolt Torok    FOTO Cristian Tzecu
Alpinistului arădean Zsolt Torok    FOTO Cristian Tzecu

Poartă numele ţării mai departe în cele mai îndepărtate colţuri ale lumii şi primesc din partea statului doar diplome şi felicitări.

Este vorba despre românii care se încumetă să excaladeze cei mai periculoşi munţi din lume. Un astfel de caz este şi cel al alpinistului arădean Zsolt Torok care împreună cu echipa sa a reuşit să aibă realizări importante.  Pentru că participă foarte des la expediţii pe cele mai înalte vârfuri din lume, alpinistul Zsolt Torok a rămas fără locul de muncă. Acesta este de profesie technician dentar.

Atât cei din minister, cât şi autorităţile locale au spus că sunt mândri cu el şi că Torok a reuşit să ducă numele ţării noastre acolo unde puţini au auzit de noi. Toţi se laudă cu performanţele lui, dar nimeni nu s-a gândit vreodată să-l remunereze. Zsolt nu se plânge, numai că în lunile în care se află în expediţii nu îşi poate ajuta financiar familia, în restul anului mai face bani ca şi ghid montan. În expediţii, acesta a primit ajutor financiar doar de la sponsori, bani care de cele mai multe ori sunt insuficienţi. Pentru că este un alpinist de renume a primit propuneri să participe la expediţii plătite de alţi colegi din străinătate, însă mereu a spus că pleacă în expediţii pentru ţara lui, deoarece aici trăieşte.

Amintim că anul trecut o echipă de alpiniştii români condusă de Zsolt Torok a atins în premieră naţională, vârful Nanga Parbat din Himalaya (8.126 m), pe ruta Schell, iar în urmă cu câteva zile acesta s-a întros de pe muntele Annapurna.

În cadrul proiectului, Expediţii româneşti pe Top 5 cele mai dificile 5 vârfuri de peste 8.000 m”, expediţia programată pentru sezonul de primăvară pentru ascensiunea muntelui Annapurna (8.091m) a început pe data de 28 martie, când echipa a plecat de pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă, din Bucureşti. Echipa a fost formată din: George Porancea, Cristian Tzecu, Cătălin Neacşu şi Zsolt Torok, care a fost lider.
Pe data de 29 martie, echipa românească a ajuns în Khatmandu, capitala nepaleză. Au urmat trei zile de aranjamente, completarea echipamentului şi înregistrarea expediţiei la Ministerul Turismului din Nepal.

În drumul spre Tabăra 1, Cătălin Neacşu - în urma prăbuşirii unui mal pe marginea gheţarului - a suferit un accident, care l-a împiedicat să poată continua ascensiunea pe moment.

Cristian Tzecu a participat alături de doi nepalezi la operaţiunea de salvare a lui Cătălin şi l-au transportat în tabăra de bază, cărându-l timp de opt ore. George Porancea şi Zsolt Torok au continuat spre Tabăra 1, pentru a nu pierde timp şi pentru a amenaja mai târziu porţiunea cea mai riscantă a traseului, între Tabăra 2 şi Tabăra 3. Din Tabăra 2 s-a urcat de trei ori spre Tabăra 3. Paralel cu expediţia românească, pe munte avansau şi cei din expediţia internaţională care folosea oxigen şi şerpaşi, pe un alt traseu paralel. Cu toate că forţa expediţiei internaţionale era mult mai mare, având nouă alpinişti, faţă de doi din expediţia românească, nici o echipă nu a ajuns mai departe, din cauza zăpezii mari, care a încetinit foarte mult fixarea corzilor pe traseu.

George Porancea, din cauza problemelor de aclimatizare, a dezvoltat un edem pulmonar, iar spre Tabara 3 a fost luat de o avalanşă de gheaţă, în urma prăbuşirii unui serac. După o noapte grea, în care s-a ocupat să îl salveze pe George şi să îl aducă într-un loc amenajat, Zsolt Torok a solicitat a doua zi dimineaţa, intervenţia unui elicopter, pentru a-l ridica pe George Porancea. Zsolt Torok a coborât în Tabăra de Bază, pentru ca să urce cu ceilalţi membri al expediţiei înapoi spre Tabăra 3. 

După doar o zi de odihnă în Tabăra de Bază, Zsolt Torok, Cristian Tzecu şi Cătălin Neacşu pornesc spre Tabăra Depozit cu planul să urce până pe vârf în stil alpin. „Cătălin Neacşu însă, s-a întors de la Tabăra Depozit, pentru că piciorul lui nu se vindecase în urma accidentului. Cristian Tzecu şi cu mine am continuat spre Tabăra 1 apoi spre Tabăra 2, iar din Tabăra 2 urma Tabăra 3. Expediţia internaţională tocmai se retrăgea, iar veştile nu erau bune. Trei alpinişti cu experienţă şi şase şerpaşi plătiţi, cu ajutorul oxigenului suplimentar, nu au reuşit să ajungă pe vârf, după o tentativă din Tabăra 3, iar expediţia internaţională s-a retras definitiv”, a declarat Zsolt Torok.

Cu toate acestea, echipa de doi nu s-a întors, ci au continuat, având planul pentru instalarea Taberelor 4 şi 5. Din Tabăra 5 se putea ajunge pe vârf. În timpul ascensiunii, s-au anunţat ninsori, iar echipa a fost surprinsă de un viscol. Pe măsură ce înaintau, Cristian Tzecu se aclimatiza tot mai greu şi îi scădea randamentul. Deoarece la un moment dat Cristian Tzecu nu mai putea să se încalţe de dureri din cauza degerăturilor, iar condiţia fizică se înrăutăţea, Zsolt Torok a luat decizia să rămână singur şi să încerce să ajungă spre vârf, însă prognoza meteo a anunţat ninsori abundente timp de o săptămână. În astfel de condiţii, o încercare ar fi fost sinucidere, iar decizia de a se retrage cu elicopterul a rămas singura soluţie.

„Orice ascensiune pe munţi înalţi depinde de vreme şi nu poate fi compensată cu echipament şi pregătire fizică. În sezonul de primăvară, 21 de oameni au murit în Himalaya, majoritatea în urma avalanşelor. Expediţia noastră a fost sprijinită de numeroase firme româneşti de mare prestigiu. Pentru a putea duce la capăt misiunea şi de a avansa în proiectul Expediţii Româneşti pe TOP 5, este nevoie de o echipă mai mare, adică până la 6 alpinişti şi trebuie schimbată perioadă, iar susţinerea financiară poate face diferenţa între profesionişti şi amatori”, mai declară Torok.

Despre echipament acesta mai spune: „Atunci când vremea e nepotrivită să nu zic «rea» echipamentul înseamnă totul pentru a te simţi protejat. Un echipament bun poate crea o stare de confort şi sigutanţă, reduce stresul şi te face sa treci peste multe. Echipamentul însă nu e totul, contează şi cine îl foloseşte şi nu în ultimul rând cei care te susţin să ajungi să îl foloseşti. Mulţumesc sponsorilor şi prietenilor, tuturor celor care au făcut posibil ca în anul 2014 o echipă românească să fie prezentă pe unul din munţii de referinţă a lumii. Calea spre vârf şi la propriu şi la figurat este foarte complexă iar câteodată trebuie să admitem că Muntele poate ne-a reprogramat”.

Mai puteţi citi: FOTO Vrea să cucerească cel mai greu vârf din lume: Annapurna din munţii Himalaya

Alpinistul arădean Zsolt Torok, cel care a cucerit anul trecut vârful Nanga Parbat, supranumit Muntele Ucigaş se pregăteşte alături de alţi români să escaladeze unul dintre cele mai grele vârfuri din lume – Annapurna din munţii Himalaya.

PORTRET: Zsolt Török, campionul arădean al înălţimilor se pregăteşte de o nouă expediţie

Alpinistul arădean este cel mai titrat sportiv din acest domeniu şi a bifat, în cei 20 de ani de carieră, reuşite impresionante.

Arad

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite