Analiză Kremlinul a amplificat narațiunile anti-Ucraina și anti-Occident concomitent cu mesajele despre finalul războiului

Kremlinul și presa afiliată a amplificat discursul anti-ucrainean și anti-occidental în ultimele săptămâni, reluând vechile narațiuni și nemulțumiri - echivalând Ucraina cu Germania nazistă, dând vina pe NATO pentru război și afișând rachetele cu capacitate nucleară, se arată într-o analiză  Kyiv Post.

Putin - teleconferință cu șeful forțelor de rachete FOTO Profimedia

În discursul susținut în Piața Roșie, înainte de parada tradițională de 9 mai, președintele rus Vladimir Putin a asociat direct Ucraina contemporană cu Germania nazistă și a acuzat NATO că poartă responsabilitatea pentru războiul din Ucraina.

Putin a reluat ideea că Occidentul a încălcat promisiunea făcută după căderea Zidului Berlinului de a nu extinde NATO spre est, el denunțând faptul că acesta a încercat „să atragă Ucraina pe orbita Uniunii Europene”, iar în prezent Rusia se confruntă cu o forță agresivă „susținută de întregul bloc NATO”.

Retorica liderului rus împotriva NATO pare să vină în contradicție cu declarațiile anterioare ale Kremlinului și chiar ale lui însuși privind un final al războiului ce durează de peste patru ani.

Între timp, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a subliniat că Ucraina trebuie să își retragă trupele din Donbas și din alte teritorii revendicate de Rusia înainte ca negocierile de pace să poată avansa.

„Eforturile depuse până acum în cadrul procesului de pace ne permit să afirmăm că se apropie finalul”, a declarat Peskov marți în fața jurnaliștilor. „Însă, în acest context, nu este posibil în acest moment să vorbim despre detalii concrete.”

Rusia a scos de la naftalină și o altă tactică de presiune: fluturarea sabiei nucleare.. Televiziunea de stat RT-1 și alte instituții media ruse au transmis imagini cu un presupus test reușit al rachetei balistice intercontinentale Sarmat. Comandantul Forțelor Strategice de Rachete, Serghei Karakaiev, a raportat că racheta a fost lansată de la cosmodromul Plesețk și a lovit cu succes o țintă din Peninsula Kamceatka.

Putin a descris Sarmat drept „cea mai puternică rachetă din lume”, afirmând că focoasele sale au o putere de distrugere de peste patru ori mai mare decât echivalentele occidentale.

„Racheta Sarmat de peste 200 de tone țâșnește spre cer într-o explozie masivă de foc. Bestia ICBM a Rusiei este lansată cu o rază de acțiune inegalabilă de 35.000 km”, se arată în fluxul de știri în engleză al RT.

În perioada premergătoare evenimentelor de „Ziua Victoriei”, mesagerii statului rus s-au mobilizat pentru a promova narațiunea conform căreia Rusia este în război cu un stat ucrainean criminal care își oprimă propriul popor.

De Paște, oficiali ruși au reluat acuzațiile potrivit cărora Ucraina ar persecuta credincioșii ortodocși și uneori chiar îi ucide, motiv pentru care Rusia s-a simțit obligată să intervină pentru a-i „proteja”. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat, în cadrul unei recepții organizate la Moscova, că unul dintre obiectivele Rusiei în Ucraina este protejarea populației rusofone și a dreptului acesteia de a-și practica religia.

Autoritățile ucrainene au sancționat în timpul războiului mai mulți clerici ai Bisericii Ortodoxe Ruse acuzați că au colaborat cu serviciile secrete ruse sau că au îndemnat credincioșii să susțină militar Rusia.

Mesaje de propagandă transmise cu ajutorul dronelor Shahed

Înaintea paradei de 9 Mai, mai multe drone rusești au lansat deasupra unor regiuni ucrainene pliante de propagandă care îndemnau populația să „sărbătorească împreună victoria asupra Germaniei naziste” și să se opună „guvernului criminal” de la Kiev. Unele materiale imitau bancnote ucrainene și includeau coduri QR care direcționau utilizatorii către site-uri de propagandă rusească.

„Bunicii noștri au stat unul lângă altul în tranșee. Istoria ne-a despărțit. Dar Ziua Victoriei este o amintire care nu poate fi separată”, se arată într-un pliant.

Pe 6 mai, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a spus că Rusia are informații potrivit cărora Ucraina ar pregăti atacuri cu drone asupra paradei de la Moscova. Ea a acuzat statele occidentale că sunt „complice” la acțiunile Kievului.

„Având în vedere esența teroristă a regimului de la Kiev și crimele comise de acesta, facem apel la misiunile diplomatice străine și la organizațiile internaționale să ia măsuri”, a transmis Zaharova. „Subliniem că statele occidentale care continuă să sprijine regimul de la Kiev sunt cel puțin complice politic la planurile sale criminale.”

La două zile după parada care s-a desfășurat fără incidente în condițiile unui armistițiu declarat unilateral și acceptat de Kiev după ce a fost sprijinit SUA, comentatorul american Tucker Carlson a publicat un interviu cu Iulia Mendel, fostă purtătoare de cuvânt a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Mendel l-a acuzat pe liderul ucrainean de autoritarism.

„Zelenski este dictator și paranoic”, a susținut Mendel. Ea a continuat cu o relatare indirectă despre Zelenski, potrivit căreia acesta i-a spus echipei sale de PR să mintă publicul ucrainean și le-a instruit managerilor săi media să dezvolte mesaje despre președinția sa folosind aceleași tactici ca ministrul propagandei naziste, Joseph Goebbels. Ea a oferit nicio probă a afirmațiilor sale.

Fragmente din interviu au fost preluate pe scară largă de presa rusă, prezentând acele afirmații drept veridice. Presa ucraineană a sugerat că atât Carlson, cât și Mendel ar fi fost remunerați de Kremlin pentru promovarea acestor mesaje.

Tot în această perioadă, presa de stat a difuzat comentariile lui Kirill Dmitriev, emisarul Rusiei implicat în negocierile cu administrația Trump, sub titlul: „Discuțiile cu Rusia, inevitabile pentru Europa”. Mesajul acestuia ar fi că Statele Unite și Rusia sunt aliați naturali care își doresc pacea; în schimb Europa este cea care își dorește război prin ajutorul militar acordat Ucrainei.

„Rusia a avertizat de mult timp că UE și Regatul Unit au lucrat sistematic pentru a sabota eforturile SUA de a soluționa conflictul din Ucraina, încurajând în același timp Kievul prin continuarea sprijinului militar. Moscova a subliniat că ar prefera o soluționare diplomatică dar va avansa către obiectivele sale prin mijloace militare, în timp ce Kievul refuză să facă compromisuri”, a declarat Dmitriev pentru RT.

Atât comentariile lui Dmitriev, cât și ale lui Mendel au fost făcute publice marți, ultima zi a armistițiului parțial de trei zile între Ucraina și Rusia.