Cetatea Şiria a devenit raiul parapantiştilor. În zonă ar putea apărea pensiuni şi restaurante

Sute de turişti din ţară şi din străinătate vizitează, în fiecare weekend, ruinele Cetăţii Şiria, din Arad, după ce a fost asfaltat un drum până în vârful dealului pe care se află monumentul istoric. Printre aceştia se află şi mulţi parapantişti.

Aceştia preferă Şiria deoarece cu autocarele şi autoturismele pot ajunge în câteva minute la altitudinea de 500 de metri. În luna mai când la Arad are loc un campionat vin piloţi din mai multe ţări, cum ar fi Franţa, Slovacia, Italia, Austria, Hong Kong, Slovenia, Cehia, Lituania sau România.

Cetatea Şiriei este un loc recunoscut pentru zborul cu parapanta, diferenţa de nivel şi curenţii făcându-l cel mai căutat din partea de vest a ţării. 

Parapantismul sau zborul cu parapanta este un sport aeronautic recreativ sau competiţional. Parapanta face parte din categoria aparatelor de zbor dirijabile uşoare. Echipamentul este format din: aripă, seletă, paraşută de rezervă, cască, bocanci (cu gleznă), geacă şi pantaloni windstop (sau combinezon), mănuşi, cagulă şi aparatura de zbor (altivariometru sau GPS).

Primarul comunei Şiria, Valentin Bot, a declarat că de când este drumul asfaltat numărul turiştilor este tot mai numeros, iar în ceea ce priveşte parapantiştii spune că sunt zile când pe cerul Şiriei se află cu zecile. Ei vin atunci când vremea le este prielnică şi termica bună.  „Avem în vedere în continuare dezvoltarea turistică a acestei zone. Dorim să atragem investitori pentru a deveni o zonă cu pensiuni şi restaurante”, a declarat Valentin Bot.

Ruinele cetăţii se află la 30 de kilometri de Arad.  Dacă înainte de realizarea drumului doar câteva persoane urcau în fiecare zi la cetate, acum turiştii vin cu autocare din mai multe judeţe şi chiar din străinătate.
Primăria Şiria şi Consiliul Judeţean Arad intenţionează să obţină fonduri europene pentru conservarea şi punerea în valoare a cetăţii, conform unui studiu estimându-se că investiţiile se vor ridica la cinci milioane de euro. Se are în vedere inclusiv instalarea unei telecabine, care facă legătura între parcul central al localităţii – unde se află şi Muzeul Memorial ”Ioan Slavici şi Emil Monţia” – şi ruinele din vârful dealului. După realizarea proiectului, la cetate ar urma să aibă loc mai multe evenimente culturale anuale, inclusiv un festival medieval.

În prezent, dealul pe care se află ruinele este frecventat de practicanţii de planorism, parapantism sau mountain bike.

Ruinele cetăţii Sursă foto: www.cavalerintaramea.ro

Prima atestare sigură a cetăţii Şiria este făcută abia din anul 1318. A fost, vreme îndelungată, o cetate a coroanei, asociată cu Comitatul Zarandului. De la început a dispus de un domeniu important, în care voievozii şi cnejii români erau rânduiţi în slujirea ei. De la 1390 trece în mâini private. A fost în stăpânirea despotului sârb Gheorghe Brancovici din 1439. În anul 1453 cetatea este preluată de către Ioan de Hunedoara, guvernator al regatului. În a doua jumătate a secolului al XV-lea, cetatea a fost deţinută de Matia Corvin. În 1464, regele Matia Corvin dăruieşte aceeaşi Cetate Şiria familiei Bathory, care, prin Ştefan, a avut mult timp demnitatea de voievod al Transilvaniei.

Chiar dacă a fost distrusă, Şiria rămâne şi astăzi o cetate impunătoare care a jucat un important rol strategic timp de cinci secole.
 

Vă mai recomandăm: Instructorii Aeroclubului Charlie Bravo din Arad au la activ mii de ore de zbor. Printre elevii lor sunt şi piloţii unor companii de renume

Legenda cetăţilor Şoimoş, Dezna, Şiria:  Trei fecioare s-au transformat în şerpi albi