Mircea Scarlat ar fi împlinit astăzi 64 de ani Teleormăneanul a scris ” Istoria Poeziei Româneşti”
0
Criticul literar Mircea Scarlat şi-a adus contribuţia la critica literară românească cu o lucrare unicat : Istoria Poeziei Româneşti. Teleormăneanul care a trăit doar 36 de ani este singurul care a reuşit să cuprindă în cele patru volume ale lucrării o istorie a poeziei româneşti de la origini până în perioada interbelică. A murit la doar 36 de ani, fără să-şi termine ampla operă.
Dacă n-ar fi fost răpit de o boală necruţătoare şi n-ar fi dispărut prea devreme, criticul literar Mircea Scarlat ar fi împlinit astăzi 64 de ani. În scurta sa viaţă şi în şi mai scurta carieră în critica românească, alexăndreanul a lăsat literaturii române o lucrare unicat : Istoria Poeziei Româneşti. Se spune că faţă de contribuţia importantă pe care a adus-o literaturii, Mircea Scarlat nu are locul cuvenit în rândul criticilor şi istoricilor literari, fiind mai degrabă uitat, decât apreciat la adevărata sa valoare.
Mircea Scarlat s-a născut la Cervenia, pe 10 aprilie 1951. A fost fiul unor intelectuali de profesie biologi care s-au născut şi au trăit în Moldova, dar au ajuns în urma deportării în Câmpia Burnasului. Faptu că a crescut într-un mediu intelectual , i-a permis să-şi dezvolte pasiunea de mai târziu. A fost pasionat încă de mic de cărţi şi de lectură. De când a învăţat să citească, nu s-a mai despărţit de lumea cărţilor. A absolvit liceul în Alexandria şi urmat cursurile Facultăţii de Filologie . S-a întors în urbea natală şi a fost profesor de franceză la un liceu din Alexandria, în perioada 1975-1980. Şi-a completat studiile la Viena, beneficiind de o bursă Herder, acordată la recomandarea academicianului Al. Rosetti.
Îndrăgostit de poezia lui Mihai Eminescu
După spusele tatălui său, Mircea Scarlat a fost atras de locurile natale ale părinţilor, meeagurile moldoveneşti, fiind de altfel un pasionat al poeziei lui Mihai Eminescu .
„Deşi iubea oamenii acestor locuri, gândul şi sufletul său se îndreptau cu pioşenie spre Ipoteştii şi Botoşanii care-l încântaseră în drumeţiile sale, în vacanţe, când mergea la bunici. Vara pleca cu mamă-sa în Moldova, cutreierând pe jos Ipoteştii cu „pădurea de argint” şi locul despre care aflase. Era îndrăgostit de poezia lui Eminescu. Nu se plângea de oboseală în aceste situaţii”, povesteşte tatăl criticului în volumul ” Mircea Scarlat in memoriam”.
A debutat la 25 de ani
A debutat editorial la 25 de ani şi cariera sa concentrată pe istorie şi critică literară a durat doar 11 ani .
11 ani în care tânărul pasionat de literatură şi în special de poezie a scris o serie de cărţi de critică literară şi istorică, afirmându-se îndeosebi în domeniul criticii istorice.
Cea mai importantă lucrare lăsată literaturii române a fost Istoria Poeziei Româneşti. Mircea Scarlat a fost singurul critic care s-a încumetat la o muncă titanică ce a presupus adunarea în patru volume a datelor despre poezia românească de la origini.
”Era meticulos, neobosit în a scociorî prin arhive şi când scria ceva îşi epuiza subiectul. Pe lângă capacitatea lui de efort, colegii de generaţie, dedaţi cronicii literare ori publicisticii, par nişte greieri pe lângă furnica din fabulă. Mircea Scarlat îşi cunoştea subiectele investigate în cele mai mici amănunte. Mapele lui de fişe şi dosare (nu existau computere) erau celebre. Îi plăcea, apoi, să frecventeze bibliotecile publice. Era un client statornic, de exemplu, al Bibliotecii Academiei. Colegii lui o ignorau până şi pe aceea din Facultate. Să adaug la aceste însuşiri un viu scrupul al exactităţii. Mircea Scarlat n-avea o mare imaginaţie critică, dar era neîntrecut în felul precis în care îşi decupa materia de studiu şi în felul precis în care o comenta”, îşi aminteşte despre Mircea Scarlat, criticul Nicolae Manolescu.
Trei secole de poezie în opt cărţi
Mircea Scarlat a investigat trei secole de poezie românească, de la Dosoftei, Miron Costin, Dimitrie Cantemir până în perioada interbelică. ” Istoria poeziei româneşti” (1982-1990) cuprinde opt cărţi şi patru volume.
Mircea Scarlat a fost răpus de o boală cumplită la doar 36 de ani şi nu a mai reuşit să termine ultimul volum. Intenţia criticului era ca în ultimul volum să trateze poezia până în contemporaneitate. Munca lui a fost continuată de Nicolae Manolescu, printr-un volum publicat post mortem. Manolescu a fost cel care i-a ordonat fişele rămase şi le-a întregit, publicând ultima carte în 1990.
Se încarcă comentariile...
