Românul care a inventat primul „plămân artificial“ din lume, în anul 1900. Istoria excepţională a lui Rudolf Eisenmenger
0Inventatorul primului ”plămân artificial” din lume este un român din Alba Iulia. Rudolf Eisenmenger s-a născut în 1871, a urmat gimnaziul la Orăştie şi facultatea de medicină la Cluj, obţinând doctoratul în anul 1896.
După absolvirea studiiilor, Rudolf Eisenmenger a practicat medicina la Orăştie, pâna în anul 1918. Încă de la începutul carierei, medicul din Alba Iulia s-a concentrat pe proiectarea şi construirea de aparate pentru resuscitare respiratorie şi circulatorie. În anul 1900, Rudolf Eisenmenger a construit un aparat de respirat artificial, numit de el ”Biomotor” şi care a fost brevetat în multe ţări (Austria, Germania, Italia, SUA, Anglia, Belgia, Franţa) şi a fost produs în serie pentru utilizare pe scară largă în medicină. Aparatul a avut un succes mare, fiind implementat în staţii de salvare, spitale şi clinici. Un exemplar se mai află expus la Muzeul Maghiar al Serviciului Naţional de Ambulanţe şi Urgenţe din Budapesta.
”Respiratorul lui Eisenmenger era de tip cuirasa (”scut”), în jurul abdomenului anterior şi al toracelui inferior. Desigur, era mai portabil şi mai mobil comparabil cu alte ventilatoare din epocă, dar şi mai puţin eficient. Aeromutatorul manevrabil cu piciorul reprezintă continuarea ideilor întâlnite la aparatele suflante ale sfârşitului de sec. al XIX. Există şi un model mai greoi, prototip, imaginat de Alexander Graham Bell, părintele telefonului, dar acest model nu a fost folosit niciodată şi nu există motive să credem că ar fi fost cunoscut de Eisenmenger.
Din analiza documentelor se pare că Rudolf Eisenmenger a experimentat acest aparat pe voluntari sănătoşi”, afirmă medicul Sorin Ghişoiu din Timişoara, specialist în Anestezie şi Terapie Intensivă. Potrivit acestuia, Rudolf Eisenmenger a recunoscut şi insistat pe efectul alternant al mişcărilor realizate prin presiunea negativă asupra abdomenului şi dispunea de anumite date experimentale cunoscute mai ales în Europa Centrală. (Foto dreapta: O variantă îmbunătăţită a aparatului, în anul 1926, la Viena)
”Probabil unicul punct cu valoare persistenţă realizat prin acest aparat constă din sublinierea necesităţii unor acţiuni simultane asupra respiraţiei şi circulaţiei, pe care orice manevră resuscitatorie de succes trebuie să o întrunească. Peste câţiva ani, ”scutul” lui Rudolf Eisenmenger se va regăsi transformate în tancul-cuirasa, iar ideea compresiunii abdominale în manevra Heimlich. Autorul şi-a perfecţionat în continuare aparatul, ajungând până la un model de respirator cu acţionare electrică”, susţine medicul Sorin Ghişoiu. Rudolf Eisenmenger şi-a publicat cercetările cu privire la respiraţia artificială şi a aparatului inventat de el în patru articole apărute în Austria şi Germania, primul în 1904, iar ultimul în 1934.
Prima variantă a aparatului Biomotor
De altfel, după Primul Război Mondial românul din Alba Iulia s-a stabilit la Viena, unde s-a axat în principal pe perfecţionarea aparatelor cu acţionare asupra cutiei toracice şi abdomenului până la moartea sa în anul 1946. În 1955 a şi fost publicat un articol într-un ziar vienez cu titlul ”Ideea plămânului artificial - născută la Viena!”. De fapt, ideea s-a născut la Orăştie, unde Rudolf Eisenmenger a practicat medicina timp de 22 de ani şi unde a şi construit primul astfel de aparat.
Citiţi şi:
Schimbul de gardă în Cetatea Alba Carolina. Cum a evoluat ceremonialul militar timp de sute de ani