Transport arhaic: localnicii din Alba trec cu brudina peste râul Mureş şi scurtează astfel zeci de kilometri de drum
0
Oamenii din mai multe sate din Alba care locuiesc pe malul Mureşului folosesc, încă, mijloace foarte vechi pentru a traversa râul. Brudina sau bacul reprezintă, în continuare, o parte importantă din viaţa de zi cu zi a acestor oameni.
În lipsa variantei cu bacul, ar trebui să ocolească zeci de kilometri până la cele mai apropiate poduri, pentru a putea traversa Mureşul. În total, este vorba despre o populaţie de circa 3.000 de locuitori care utilizează podurile plutitoare.
În două localităţi de lângă Teiuş sunt oameni care, de zeci de ani, apelează la brudină pentru a ajunge la oraş. Este vorba despre adulţi şi elevi din Peţelca şi Căpud, care, pentru a merge la muncă sau la şcoală, trebuie să treacă Mureşul cu barca şi brudina. Astfel, dacă unii „navetişti“ plătesc lunar abonament pentru autobuz sau orice alt mijloc de transport, locuitorii din cele două sate au abonament la barcă. „De strajă“ pentru aceste servicii stă o familie care s-a angajat să aibă grijă să transporte în siguranţă fiecare călător de pe un mal al Mureşului pe celălalt, ceea ce înseamnă că un membru al familiei trebuie să fie mereu „la datorie“.
La Căpud, aproximativ 15 adulţi care trebuie să ajungă la serviciu şi 20 de elevi care merg la şcoală au abonament la barcă. Se trezesc cu noaptea-n cap, străbat drumul de acasă şi până la malul ce-i desparte de oraş. Familia care asigură serviciul de traversare a râului s-a obişnuit să trăiască din abonamentele oamenilor la barcă şi brudină. Îşi asigură pâinea dintr-un ajutor social de 240 de lei, plus ceea ce le revine după munca prestată în sprijinul cetăţenilor.
„Pentru cursa zilnică cu barca, adulţii plătesc 15 lei pe lună, iar elevii - 8 lei. În cazul cetăţenilor care solicită barca şi nu au abonament, tariful pentru o cursă dus-întors este de 1 leu, iar pentru maşini mici taxa la brudină este 4 lei dus-întors. Iarna folosim mai mult barca, pentru că apa este prea mare pentru a pune în funcţiune bacul“, spune Ion Lorincz, capul familiei ce administrează brudina şi barca. În 2015, atât barca, cât şi brudina au fost reparate. Pe lângă acestea, familia Lorincz trebuie să aibă grijă şi de cele 260 de trepte, de la drumul de ţară până la mal, astfel încât acestea să poată fi urcate şi coborâte în siguranţă de către localnici. Asta înseamnă ca iarna să se trezească în toiul nopţii să cureţe zăpada, iar în timpul verii să taie spinii şi buruienile.
Brudina funcţionează şi doi kilometri mai în amonte, în dreptul satului Peţelca. Şi aici, o familie, care-şi duce zilele într-o casă cu o singură cameră stă la dispoziţia trecătorilor. Însă situaţia lor este puţin mai diferită, pentru că au mai puţini clienţi decât vecinii lor de la Căpud şi, prin urmare, şi veniturile sunt mai reduse.
MUREŞUL ÎŞI IA TRIBUTUL
Uneori, traversarea Mureşului cu brudina este o aventură periculoasă, care se poate încheia tragic. În urmă cu trei ani, un bărbat de 49 de ani din comuna Blandiana s-a răsturnat cu o autoutilitară de pe brudina de la Şibot, după ce siguranţa de susţinere a mecanismului de antrenare a podului s-a rupt. Pentru a încerca să se salveze, victima a sărit din maşină în râul Mureş, unde a înotat pe o distanţă de câţiva metri în aval, după care a dispărut în apele râului. De asemenea, s-a mai întâmplat ca podul plutitor să se blocheze pe râu cu tot cu încărcătură. Pentru salvarea oamenilor şi a bunurilor a fost nevoie de intervenţia pompierilor.
Brudinele sunt, de obicei, elemente de la fostele poduri plutitoare utilizate, în trecut, în armată. Pe vremuri, unele primării au reuşit să construiască poduri întregi utilizînd astfel de componente. În Alba, un pod de acest tip este la Rădeşti, care permite traversarea Mureşului de către oameni şi autovehicule cu greutatea până la şapte tone. Podul provine de la fosta unitate militară din Coşlariu, oraşul Teiuş. Tronsoane din poduri plutitoare de la această unitate militară au mai ajuns la Aiud, Ocna Mureş şi Geoagiu.
Niciunul, însă, nu a rămas la Teiuş pentru locuitorii din Peţelca şi Căpud. Situaţia grea a oamenilor din aceste două sate a devenit cunoscută în 2013 şi la Ministerul Apărării. Ministrul de atunci, Mircea Duşa, a vizitat oraşul, iar primarul i-a solicitat sprijin pentru amenajarea unei punţi pietonale din elemente metalice ale unor poduri militare. Demersul administraţiei locale nu a avut, însă, succes.
Citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
