Comuna cosmopolită din Alba: parc dendrologic, conace şi o biserică fortificată, toate vechi de sute de ani
0La limita dintre judeţele Alba şi Sibiu se află o comună cu o istorie interesantă şi cosmopolită. La Valea Lungă există un parc dendrologic, o biserică fortificată şi un conac vechi de peste 300 de ani. Tot aici a funcţionat în trecut o închisoare şi a existat şi o sinagogă ridicată de comunitatea evreiască.
În prezent, comuna Valea Lungă este mai cunoscută pentru producţia de viţă de vie şi vin. Comuna are, însă, o istorie de sute de ani, ”pigmentată” cu câteva curiozităţi care ar putea să o transforme într-o atracţie turistică. Valea Lungă se află pe drumul naţional Blaj – Copşa Mică, cu acces foarte facil atât din punct de vedere rutier cât şi feroviar.
Valea Lungă este una dintre puţinele comune din România, dacă nu singura, care are un parc dendrologic. Parcul a fost realizat de baronul Szentkereszty Gheorghe în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. ”Parcul a fost amenajat prin anii 1860-1870 de către baronul Szentkereszty Gheorghe. Pe locul actualului parc se aflau mici căsuţe ale iobagilor care au fost mutaţi şi despăgubiţi pentru construcţiile dărâmate, primind alt teren spre a-şi aşeza noile locuinţe. Pentru amenajare s-au adus arbori din pădurile satului, din grădina botanică de la Budapesta şi Cluj. Cetăţeanul Mărginean Ilarie de la nr. 409 relatează că tatăl său Mărginean Ion (1841-1930) şi alţi cetăţeni ar fi adus prin anul 1886 din pădurea Valea Podului stejarul ce se găseşte în curtea actualei primării care avea pe atunci 12 m înălţime şi un diametru de 20-30 cm. Transportat pe căruţe, crăcile din partea de jos şi s-au rupt”, afirmă Teodor Comăniciu în lucrarea ”Valea Lungă străveche vatră românească”.
Parcul fotografiat de pe dealul din apropiere. Foto: facebook/Valea Lunga Alba
Autorul mai susţine despre parc că, până în anul 1945, mai mulţi brazi au fost tăiaţi şi folosiţi ca grinzi pentru construcţia casei de cultură maghiare din apropiere. Principala specie de arbore care se găseşte în parc este stejarul. Vârsta şi mărimea impresionantă a acestora face ca parcul să aibă o atmosferă impresionantă. Familia Szentkereszty a construit la Valea Lungă şi un conac, fost până în 2006 sediu al primăriei. Ridicarea construcţiei a avut loc în secolul al XVIII-lea.
Imagine de arhivă cu conacul din Valea Lunga. Foto: facebook/ Valea Lunga Alba
”La început construcţia acestui sediu avea numai partea de mijloc. Cele două adaosuri cu turnuri au fost construite în 1830. Proprietarii cunoscuţi ai acestui castel sunt Szentkereszty, general evidenţiat de Maria Tereza care a primit prin donaţie moşia de la Valea Lungă”, susţine Teodor Comăniciu. Construcţia s-a aflat în propietatea urmaşilor familiei Szentkereszty până în anul 1949, când a fost naţionalizat. Ulterior, conacul a ajuns sediu al primăriei, dar în 2006 s-a decis retrocedarea către urmaşii proprietarului iniţial.
Pe teritoriul comunei există un al doilea conac, aflat în prezent în paragină. Conacul Benedek a fost construit la începutul sec. al XVIII-lea, suferind diverse modificări de-a lungul timpului. În perioada comunistă în clădire a funcţionat sediul oficiului poştal. Tot la Valea Lungă a funcţionat şi o sinagogă, care după anul 1950 a fost transformată în ”lăptărie”, iar apoi a fost dărâmată. Comunitatea evreiască de aici a deţinut două cimitire, ultima înhumare având loc în anul 1930. De asemenea, cercetările de pe plan local au scos la iveală că pe teritoriul comunei a existat chiar şi o închisoare.
Biserica fortificată din comuna. Foto: Facebook/ Valea Lunga Alba
Printre atracţiile din comună se află şi biserica fortificată. Lăcaşul de cult a fost construit în secolul al XIV-lea iar câteva zeci de ani mai târziu a fost fortificat cu un zid de apărare. Biserica în stil gotic târziu, fără sală de biserică evanghelică, a primit în 1729 un nou plafon casetat cu 118 panouri. Altarul baroc şi amvonul datează din anul 1725, iar cristelniţa de piatră din Evul Mediu. Biserica deţine fragmente de pictură murală. Cripta de sub corul bisericii a fost utilizată ca osuar. Zidurile de fortificaţii circulare sunt construite din piatră spartă şi măsoară cinci metri înălţime. Au supravieţuit două din cele şase turnuri. În 1981 a fost reconstruit turnul-clopotniţă pe temelia vechiului turn prăbuşit. Cele două clopote datează de la 1592 (cel mic), respectiv 1710 (cel mare). (S-au folosit informatii si de pe stiinta-pentru-toti.blogspot.ro)
Turnurile fortificatiei. Foto: Facebook/ Valea Lunga Alba
În prezent, în comuna Valea Lungă, trăiesc oameni de mai multe etnii: români, maghiari, germani. În trecut, aici trăiau şi mulţi evrei.
Citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
