Regele Ludovic cel Mare, în vizită la Alba Iulia. A vrut să-l aresteze pe episcopul cetăţii pentru că nu l-a primit în oraş
0
Alba Iulia a fost de-a lungul secolelor unul dintre locurile importante pentru marii conducători ai vremurilor. Unul dintre aceştia a fost regele Ludovic cel Mare, care, în cursul unei domnii de patru decenii, a ajuns în Transilvania, respectiv la Alba Iulia, în şapte rânduri.
Ludovic I de Anjou (1342-1382) a fost fiul regelui Carol Robert de Anjou. În unele cazuri, sosirea sa la Alba Iulia a coincis cu organizarea unor adunări obşteşti, cum ar fi 1344, 1359, sau cu cu emiterea unor decrete regale de importanţă specială, cum a fost cel din 1366.
”Vizitele de câteva luni pe care regele le-a efectuat în Transilvania în anumiţi ani au fost prilejuite de intervenţii împotriva domnilor din Ţara Românească sau Moldova, într-o perioadă în care regele Ungariei încă spera că aceştia vor putea fi controlaţi. Prezenţa regelui a fost atestată în primul rând de documentele juridice emise de cancelaria lui pentru diverşi beneficiari, persoane particulare ori comunităţi urbane. În cursul acestor deplasări în Ardeal, regele a zăbovit în Alba Iulia în intervale cronologice de mărime variabilă. Prima dată a venit la Alba Iulia în 1344, la doi ani după urcarea sa pe tronul Ungariei. El a călătorit de la Lipova la Braşov în cursul lunii iunie, de unde s-a deplasat apoi la Biertan. Prezenţa sa în această localitate a fost atestată în prima jumătate a lunii iulie. În Alba Iulia se afla în mod cert în data de 27 iulie 1344, când a reglementat printr-un act regal o serie de probleme privind autoritatea forurilor de judecată laice şi ecleziastice, care generau tensiuni între stările ardelene, adică între nobili, secui şi saşi pe de-o parte şi episcopul Transilvaniei, Andrei, de cealaltă parte. Acest act avea în vedere restabilirea armoniei şi înlăturarea motivelor de neînţelegere dintre locuitorii Transilvaniei şi reprezentanţii Bisericii Romano-Catolice”, afirmă istoricul Cosmin Popa Gorjanu.
Privilegiu emis de regele Ludovic I de Anjou la Alba Iulia în 17 iulie 1375. Foto: edu.kindergraff.ro/BBB
A doua sa vizită la Alba Iulia a avut loc cinci ani mai târziu, în anul 1349, la 29 august. De aici a plecat spre miazănoapte, fiind atestat în 9 septembrie în localitatea Vinţu de Sus, azi Unirea, apoi în 15 septembrie la Bistriţa, 26 septembrie la Târgu Mureş, în 5 octombrie la Sebeş, şi din nou la Alba Iulia în 11 şi 20 octombrie şi în 2 şi 5 noiembrie. Potrivit istoricului, la 8 noiembrie, regele se afla la Deva, de unde emitea un mandat de arestare a episcopului Andrei al Transilvaniei, pentru vina necredinţei, manifestate prin faptul că nu-l mai primise pe monarh în cetate. Dat fiind că prezenţa regelui la Alba Iulia a fost atestată mai multe săptămâni la rând, între 11 octombrie şi 5 noiembrie este posibil ca refuzul de a mai deschide poarta cetăţii să fi fost provocat de excesele suitei regale.
”Nu ştim care a fost motivul acestui gest al episcopului Andrei, dar decizia regelui de a-l pedepsi nu ne surprinde, dacă ţinem seama de asprimea de care a dat dovadă în tratamentul rudelor sale, Angevinii din Italia, pe care le-a învinovăţit pentru uciderea fratelui său Andrei. Incidentul ar fi putut avea urmări grave, dar totuşi, se pare că alte mecanisme pe care nu le cunoaştem au dus la salvarea episcopului Andrei, care a rămas în continuare în scaunul de la Alba Iulia. Ludovic a revenit în Transilvania abia zece ani mai târziu. În cursul acelei călătorii el a rămas la Alba Iulia din 29 noiembrie 1359, până în 3 ianuarie 1360. În data de 6 decembrie 1359, la Alba Iulia a fost chiar convocată o adunare obştească, aşa cum aminteşte unul din numeroasele documente emise de cancelaria regală din oraşul nostru”, susţine Cosmin Popa Gorjanu.
Sigiliul mare al regelui Ludovic I cu înfăţişarea regelui aşezat pe tron. Foto: edu.kindergraff.ro/BBB
Regele Ludovic I de Anjou a revenit în Ardeal în anul 1366, ajungând la Alba Iulia în 17 aprilie. În 28 iunie 1366 monarhul emitea un decret care permitea nobililor să aplice proceduri juridice sumare pentru stârpirea răufăcătorilor de orice neam, mai ales a celor români (signanter Valachi), dar a şi precizat că valoarea mărturiei unui cnez confirmat în cnezatul său este egală cu mărturia unui nobil. Potrivit documentelor, înainte de 1 iulie regele se afla la Alba Iulia, unde a rămas până în 14 iulie, interval în care cancelaria sa a emis acte aproape în fiecare zi. ”Se pare că în cursul acestei şederi în Ardeal regele a pregătit o campanie militară împotriva principatului Moldovei. În anul 1370 a revenit în Transilvania. De data aceasta a fost mai întâi în Turda, de unde la Alba Iulia a ajuns în 15 aprilie, pentru ca în 23 aprilie să fie la Mediaş. Traseul să ulterior a inclus Cetatea de Baltă, Târgu Mureş, Borşa, Dej şi Zalău. În 1375 a revenit în Transilvania fiind atestat la Haţeg la începutul lunii iunie, apoi la Sibiu, Jimbor, în 17 iulie este datat un document emis de cancelaria sa la Alba Iulia. Ne putem imagina intrările ceremoniale pe care episcopii oraşului, Andrei (1320-1356), Dominic (1357-1368) şi Dumitru (1368-1376), le vor fi organizat cu ocazia vizitelor monarhului în oraşul episcopal gândindu-ne la analogiile cu alte oraşe, cum ar fi bunăoară oraşul Zadar, de pe coasta Dalmaţiei, de la care s-a păstrat o imagine a unui astfel de moment”, mai susţine istoricul din Alba Iulia
Din cele şapte vizite ale regelui Ludovic I de Anjou la Alba Iulia s-au păstrat numai documentele emise de cancelaria regelui. Nici unul din clericii oraşului nu a consemnat în vreo scriere o relatare a acestor momente. Se pot reconstitui numai cronologia deplasărilor monarhului şi o parte din deciziile juridice luate în cursul şederii în oraş. Din cele şapte vizite la Alba Iulia, se pot individualiza două momente, în anul 1344 şi 1359, când regele a organizat în oraşul episcopal adunări obşteşti.
Citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
