Moştenirea pierdută: ce s-a întâmplat cu averea unui avocat din Budapesta lăsată prin testament tinerilor români ortodocşi

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Emanuil Gojdu a fost o figură marcantă a vieţii sociale şi politice din Transilvania şi Ungaria/Sursa foto: fundatiagojdu.ro
Emanuil Gojdu a fost o figură marcantă a vieţii sociale şi politice din Transilvania şi Ungaria/Sursa foto: fundatiagojdu.ro

Un avocat bogat din Budapesta, Emanuil Gojdu, lăsa, în urmă cu 150 de ani, întreaga sa avere tinerilor români ortodocşi. Mii de bursieri şi-au datorat formarea intelectuală Fundaţiei care-i poartă numele. În prezent, statul ungar administrează de facto toate proprietăţile, în dispreţul voinţei testamentare a filantropului.

Emanuil Gojdu a fost o personalitate care a marcat viaţa socială şi politică din Transilvania şi Ungaria, la mijlocul anilor 1800. S-a născut la Oradea, oraş în care şi-a făcut primele studii şi unde există o stradă şi un liceu care-i poartă numele, dar şi o statuie. Şi-a continuat studiile universitare la Bratislava, Budapesta şi Viena. 

Cel care avea să ajungă un mare filantrop se stabileşte la Budapesta. Este oraşul în care şi-a deschis un birou de avocatură şi de notar, activităţi ce-i vor aduce faimă şi o avere imensă. În anul 1832, începe clădirea imperiului mobiliar, cumpărând casa lui Wilhelm Sebastian, pe str. Kiraly, din Budapesta, unde va construi, ulterior, un şir întreg de imobile.

Înainte de moarte, filantropul îşi scrie şi Testamentul, pe care l-a autentificat la Budapesta, în ziua de 4 noiembrie 1869. Este documentul prin care s-a instituit şi Fundaţia care-i poartă numele.

Testament favorabil românilor

Din traducerea realizată de Mateiu Voileanu, în 1899, aflăm că prevederile documentului erau favorabile statului român. În testamentului lui Emanuil Gojdu se spune că:”….7). Întreagă averea mea, care va rămâne după solvirea datoriilor mele, după solvirea daniilor din punctele 1şi4şi după cheltuielile de înmormântare, care cheltuieli le-am restrâns prin dispoziţiunile din punctul 6, o las în întregul ei acelei părţi a naţiunii române din Ungaria şi Transilvania, care se ţine de legea răsăriteană ortodoxă. Din lăsământul acesta voiesc să se constituie o fundaţiune permanentă, care va purta numele “Fundaţiunea Gozsdu”; pentru administrarea şi destenaţiunea  ei servească ca normă nestrămutabilă următoarele dispoziţiuni: 

a). După moartea mea să se inventarieze întreaga mea avere, din aceea să se detragă sarcinile ce vor fi mai rămas, să se solvească, respectiv să se asigure intertenţiunea de văduvă a soţiei mele, (punctul 3) sau suma testată  ei  (punctul 4), sau în cazul că ar muri ca văduva mea, să i se asigure suma de douăzeci şi cinci de mii (25.000) fl., în sensul punctului 4, în fine pe seama copiilor Iuliei Mandrino să se asigure suma de 12.000  fl. (punctul 1), apoi ce mai rămâne să se predea pe lângă inventarul special, ca eredului universal, reprezentanţei, pe care o voi descrie mai circumstanţial, în cele următoare; 

b). dacă reprezentanţa fundaţiunei ar afla mai avantajoasă vinderea averii imobile, aceea pe lângă consensul soţiei mele, chiar şi dacă ea s-ar fi măritat, o pot face executorii testamentului meu şi fără influienţa reprezentanţei fundaţionale, având în vedere observarea mea din punctul 4, ba între împrejurări favorabile vânzarea se poate face din mână liberă şi ocolirea licitaţiunii; dacă în chestiunea aceasta executorii testamentului meu nu ar fi de o opiniune, să decidă opiniunea acelei părţi, la care va sta soţia mea; 

Curtile Gojdu

Curţile Gojdu din centrul Budapestei/Sursa foto: fundatiagojdu.ro

c). deoarece prorocesc cel mai strălucit viitor acţiunilor de la prima cassă de păstrare din Pesta, din cari acţiuni am în prezent 54 bucăţi, aceste până când referinţele patriei nu se schimbă spre rău,- de ce să o ferească Dumnezeu - să nu se vândă,  şi fiindcă după ele vin interese cu mult peste 6% nici reprezentanta fundaţiei să nu le vândă, ci să le păstreze ca un izvor sigur de venit;

d). pentru administrarea fundaţiunei mele, din naţiunea orientală ortodoxă română împuternicesc următoarea reprezentanţă: aa). pe mitropolitul sau archiepiscopul oriental ortodox român; bb). pe toţi episcopii orientali ortodocşi români din Ungaria şi Transilvania; cc). toţi, atâţi, şi afară de aceştia încă trei bărbaţi laici autoritari, cunoscuţi pentru onorabilitatea lor, şi pentru trezvia lor împreunată cu sentimente de devotaţi români orientali ortodocşi, la a căror alegere să aibă vot decisiv soţia mea, chiar şi dacă s-ar fi măritat, executorii testamentului meu, dacă  vor mai fi în viaţă, asemenea rudeniile mele cari poartă numele Poynár de Király-Darócz din comitatul Bihorului; din această familie Poynár, dacă se va afla vreun individ capabil în ea, cel puţin unul să fie ales în reprezentanţă. 

e). După ce reprezentanţa aceasta va primi în numele  naţiunei orientale ortodoxe române  din Ungaria şi Transilvania rămasul fundaţional, şi acela îl va aşeza pe lângă controlul cuviincios în cassa mitropolitană ortodoxă română,  să-l depună spre fructificare la locuri sigure şi cu credit solid; până atunci să-l depună sub numele fundaţiunei la cassa de păstrare din Pesta, Oradea mare, Arad, şi Sibiu;două treimi din venitul curat să se capitalizeze în fiecare an şi să se înmulţească cu cametele cametelor, respectiv cu veniturile venitelor, cincizeci(50) de ani de la timpul primirei. 

f). Din a treia parte a venitului, respectiv a intereselor,  plătindu-se un oficial purtătoriu de socoteli, restul sumei să-l împartă reprezentanţa fundaţională ca stipendii acelor tineri români de religiunea răsăriteană ortodoxă, distinşi prin purtare bună şi prin talente, ai căror părinţi nu sunt în stare cu averea lor proprie să aducă la îndeplinire creşterea şi cultivarea copiilor lor. La locul acesta se stabileşte ca principiu general: ca stipendiile să se facă după cerinţele împrejurărilor locale şi după gradele claselor şcolare, anume:studenţilor în ţări străine sau în Budapesta, respectiv ascultătorilor de ştiinţe mai înalte, să se dea stipendii mai mari  decât acelora care studiază în provincie şi respectiv în şcoli inferioare;  stipendiile anuale, destinate celor dintâi, să nu fie mai mari de 500 fl. şi mai mici de 300 fl., - iar pentru cei din urmă să nu fie mai mari ca 300 fl.

g). După expirarea celor 50 de ani menţionaţi la punctul e, cametele capitalizate să se adauge la capital şi cantitatea mărită prin cametele acestora să se privească ca o sumă capitală, şi apoi din venitul acestei sume trei cincimi să se capitalizeze şi cu interesele intereselor lor iară cincizeci de ani, amăsurat computului de “anatocism”.  

h). Din cele două cincimi, ce rămân din venitele acestei sume principale- scoţîndu-se afară spesele pentru purtarea socotelilor- să se dea iarăşi stipendii studenţilor distinşi cu calităţile de sub f, însă acum să se extindă stipendierea şi asupra tinerilor cari voiesc a se califica pentru cariera artistică, preoţescă şi învăţătorească. După ce şi al doilea period de cincizeci de ani va decurge, să se compute la capital interesele capitalizate, şi cantitatea mărită prin cametele acelora  să se privească de o nouă sumă capitală, şi după aceea jumătate din venitele sumei acesteia să se capitularizeze, precum s-a arătat sub e şi g,iară cincizeci de ani. 

k). Din a doua jumătate a venitului acestei sume, sustrăgând spesele pentru purtarea cheltuielilor, să se ajute după principiile de mai sus mai mulţi tineri studenţi, însă atunci să se remunereze din venit şi preoţi şi învăţători săraci cu însuşiri eminente, şi îmbătrâniţi“, se arată în prima parte a Testamentului lui Gojdu.

Beneficiari ai Fundaţiei: academicieni, inventatori, istorici

Din Testament aflăm că Fundaţia oferea burse de studii românilor ortodocşi, „acelei părţi a naţiunii române din Ungaria şi Transilvania care se ţine de religia răsăriteană ortodoxă”. Potrivit istoricului Ioan Corneanu, în cei 48 de ani de activitate, Fundaţia Gojdu a acordat 4.455 de burse de studii şi 928 de ajutoare financiare. Dintre bursierii celebri ai Fundaţiei îi amintim pe Victor Babeş, Octavian Goga, Ioan Lupaş, Traian Vuia, Constantin Daicoviciu, Dumitru Stăniloaie, Aron Cotruş etc.

Chiar dacă testamentul conţine norme exacte pentru buna funcţionare a Fundaţiei, iar investiţiile pentru buna funcţionare a acesteia au fost gândite de Gojdu până în 2071, filantropul nu avea cum să prevadă şi vitregiile istoriei. După Primul Război Mondial, Ungaria a blocat, în 1920,  fondurile Fundaţiei, care depăşeau 10 milioane de coroane, o sumă importantă pentru acea perioadă. A fost momentul în care sediul Fundaţiei s-a mutat în România, la Mitropolia Ardealului din Sibiu. Istoricul citat susţine că, după 1920, patrimoniul Fundaţiei Gojdu a rămas aproape în întregime în UngariaÎn urma negocierilor purtate între 1924 şi 1934, la 27 noiembrie 1937 a fost semnat acordul dintre România şi Ungaria privind restituirea patrimoniului Fundaţiei. Acordul definitiv din 1937 a fost ratificat de România în 1938, iar de Ungaria la 20 iunie 1940.

„Fundaţia evaluată la peste un miliard de dolari este pe cale să fie pierdută“

Din cauza izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial, acordul bilateral nu a mai fost aplicat, iar patrimoniul Fundaţiei Gojdu a fost naţionalizat de Guvernul comunist din Ungaria,  în 1952.

Curţile Gojdu din Budapesta

Curtile Gojdu

Astfel, activitatea Fundaţiei a fost întreruptă atât în România, cât şi în Ungaria. Fundaţia s-a reînfiinţat prin sentinţa civilă nr. 608/1996, dată de Tribunalul Sibiu, act prin care se recunoştea că este continuatoarea în drepturi a celei înfiinţate în 1870. Între anii 1998 şi 2004, s-au purtat discuţii între guvernul României şi cel al Ungariei încercându-se restituirea patrimoniului Fundaţiei Gojdu. În octombrie 2005, primul ministru al României, Călin Popescu Tăriceanu, şi ministrul de externe Mihai Răzvan Ungureanu, au semnat cu guvernul maghiar un controversat acord care prevedea înfiinţarea, conform legislaţiei ungare, a unei fundaţi publice româno-ungare „Gojdu”. „Negocierile şi acordul constituie o sfidare a voinţei lui Emanuil Gojdu, exprimată în testament. Din fericire, Ordonanţa de urgenţă, promovată de guvernul Tăriceanu pentru aprobarea acordului, a fost respinsă de Parlament şi de Preşedinţie“, apreciază Ion Corneanu.

Fundaţia, evaluată la peste un miliard de dolari este pe cale să fie pierdută de către poporul român din cauza prostiei, vanităţii şi lipsei de patriotism, ca să nu spunem trădare, a unor politicieni incapabili să păstreze moştenirea acestui Mecena al Ardealului, cel mai bogat şi mai celebru român din Europa Centrală Ion Corneanu, istoric

„Fondaţiunea lui Gojdu”, cum este menţionată în Testament, administrează o avere formată dintr-un complex arhitectonic situat în centrul Budapestei, compus din opt edificii cu câte patru nivele, şapte dintre ele situate în lanţ continuu, legate printr-un lung pasaj; valori bancare, precum şi obiecte de valoare.

Sursa foto: fundatiagojdu.ro

Curtile Gojdu

„În prezent problema Fundaţiei este în coadă de peşte, dar statul ungar administrează de facto toate proprietăţile, în dispreţul voinţei testamentare a lui Emanuil Gojdu şi a acordurilor semnate cu Statul Român“, concluzionează istoricul Ioan Corneanu (Text scris de NICU NEAG)

   Citiţi şi:

Presupus alfabet dacic descifrat într-o carte cu scriere secretă păstrată la Budapesta. Interpretarea a stârnit furtuna în mediul academic din România

Secretele porţilor Cetăţii Alba Iulia: 300 de ani de istorie în şapte elemente de arhitectură spectaculoase

Secretele bastioanelor Cetăţii Alba Carolina, sistemul de apărare al celei mai mari fortificaţii din Transilvania

Monetăria din Alba Iulia - izvor de bani şi putere. Cum au folosit principii medievali monetăria în Epoca de Aur a Principatului Transilvaniei

Moştenirea lui Ceauşescu: proiectele megalomanice din perioada regimului comunist. Secretele coloşilor de piatră, de la Transfăgărăşan la Casa Poporului

Suferinţele ţăranului român din Ardeal, sub biciul maghiar şi jugul austriac. De ce teoria fugii asupriţilor peste Carpaţi este o fantasmă a istoriografiei ungureşti

Zece lucruri puţin ştiute despre Gheorghe Doja, liderul răscoalei ţărăneşti din 1514 care a cutremurat Europa - strategia lui Doja de a dărâma nobilimea

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite