Martorii VIP din dosarul comisarului Traian Berbeceanu: procurori şefi de la DNA şi DIICOT, comandanţi din poliţie, ofiţeri SRI şi SIPI, oameni de afaceri
0
Procurori şefi, comandanţi de structuri de poliţie, ofiţeri de informaţii, oameni de afaceri importanţi sau câteva dintre categoriile de martori audiaţi în dosarul comisarului Traian Berbeceanu.
În dosarul în care sunt judecaţi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei fostul procuror şef al Serviciului Teritorial DIICOT Alba Iulia, Ioan Mureşan şi fostul comandant al BCCO Alba Iulia, comisarul şef Traian Berbeceanu au fost audiaţi circa 100 de martori. Prima decizie în acest dosar a fost pronunţată în 30 iunie 2016, iar motivarea a fost finalizată un an mai târziu. Berbeceanu a fost achitat, iar cei trei anchetatori ai săi (Ioan Mureşan, Alin Muntean şi Nicolaie Cean) au fost condamnaţi la închisoare cu executare.
Printre martorii audiaţi de instanţa de fond s-au aflat şi câteva persoane VIP, cu ar fi chestorul principal Nicolae Căbulea, fost comandant al IPJ Alba; procurorul Danusia Boicean, şeful Serviciului Teritorial DNA Alba Iulia; Ioan Tarnu, fost şef al SRI Alba, oamenii de afaceri Luca Anversa şi Ioan Lazăr şi alţii.
Primul martor VIP citat - chestorul principal Nicolae Căbulea
Nicolae Căbulea a dat o declaraţie în calitate de martor în 11 februarie 2015. Acesta a răspuns, în esenţă, unor întrebări formulate de avocaţi. ”Nu pot confirma că s-au plâns de sprijinul logistic, dar au existat perioade de timp în care criza economică a afectat şi instituţia noastră din punct de vedere al logisticii necesare. Au apărut unele situaţii cu privire la consumul de carburant. (…) Au existat frecvente situaţii în care şeful brigăzii a solicitat suplimentarea cotei de carburant mai ales pentru unele misiuni care erau neprevăzute dar apăreau momente operative şi acţiunea trebuia declanşată. Întotdeauna, de comun acord cu B. am identificat soluţiile necesare, am redus cota de la alte autoturisme ale unităţii noastre sau de cele mai multe ori, atât eu cât şi B. am făcut demersuri la IGPR şi am obţinut carburantul necesar”, a spus Nicolae Căbulea răspunzând la o întrebare care se referea la faptul că procurori DIICOT s-ar fi plâns de lipsa de sprijin logistic din partea lui Traian Berbeceanu.
Fostul comandant al IPJ Alba a răspuns şi la o întrebare despre o persoană care prezenta interes pentru unul dintre avocaţi: ”numele acesta nu îmi spune nimic, dar cred că în 2014 într-o zonă de agrement din Alba Iulia poliţişti din cadrul poliţiei mun. Alba Iulia, la o sesizare făcută prin telefon au interpelat persoanele ce se aflau întrun autoturism cu număr de Hunedoara, în număr de trei – două din Hunedoara, iar a treia cred că era C.. Acesta le-a relatat că este reporter şi doreşte să filmeze mai multe locuinţe de procurori, judecători, lucrători SRI şi poliţişti. Din verificările efectuate de cei care i-au legitimat rezulta că acel C. ar fi avut un dosar la BCCOA”. Chestorul principal de poliţie a mai spus că nu deţine informaţii despre deconspirarea unor activităţi ale BCOO Alba. Căbulea a mai fost chestionat dacă ştie despre poliţişti din cadrul IPJ Alba care au efectuat verificări cu privire la bunurile unor procurori DIICOT: ”Cred că în 2014 un poliţist din com. Galda de Jos, agent S. în timp ce era într-un control filtru împreună cu un alt poliţist s-au prezentat doi lucrători – unul de la Crima organizată la autoturism, cred că era dl M., s-a legitimat şi ar fi întrebat unde are dl procuror M. cabană. Poliţistul, din câte cunosc, nu i-a răspuns, însă l-a informat pe dl M. şi pe mine. Am dispus verificările necesare şi am declinat competenţa”.
Procurorul şef DNA Alba Iulia: ”Este foarte trist ce s-a întâmplat”
În 18 februarie 2015 a auns în faţa instanţei de la ÎCCJ, Danusia Boicean, procurorul şef de la DNA Alba Iulia. Aceasta a lucrat atât cu Ioan Mureşan, cât şi cu Traian Berbeceanu în perioada în care a condus DIICOT Alba Iulia, între anii 2008 - 2011. A fost întrebată cum apreciază colaborarea cu BCCO în perioada în care a condus structura teritorială a DIICOT: ”Colaborarea a fost în parametrii instituţionali, cu un calificativ de la bine la foarte bine. În orice activitate există şi sincope. B. este o persoană mai colerică, mai explozivă, cum de altfel sunt şi eu, în relaţia cu el. De aceea au existat diferite momente pe care le calific ca şi incidente, însă acestea erau doar divergenţe de opinii, nu duşmănii. Activitatea s-a desfăşurat bine, iar toate problemele reuşeam să le rezolvăm împreună. Formaţia mea profesională este aceea de procuror pe linie judiciară şi de aceea atunci când în activitatea noastră apăreau schimbări de încadrare juridică, achitări sau restituiri le consider rebuturi profesionale. De aceea afirm, că activitatea a fost foarte bună întrucât în perioada cât am condus unitatea teritorială nu au existat asemenea situaţii, nici măcar schimbări de încadrare juridică pe dosarele mele. Este foarte trist ceea ce s-a întâmplat la unitatea pe care am condus-o. Este trist şi pentru B. şi pentru M.. M. a venit la serviciu cu criză renală, fiind nevoită să îl trimit la spital, iar B. a făcut două infarcte. În acea perioadă s-a lucrat foarte mult, cei doi nu plecau în concediu, iar dacă plecau ţineau în permanenţă legătura pe telefoanele mobile. M. nu vorbea urât de nimeni, iar B. avea o relaţie profesională foarte bună cu procurorii M., C. şi M.. Nu a vorbit niciodată de rău despre aceştia, deşi mai obişnuia ca despre alţii să spună una-alta, datorită divergenţelor ce apăreau în activitate. În perioada în care am condus unitatea teritorială nu a existat nici un fel de reclamaţii şi nu înţeleg ce s-a întâmplat după ce am plecat din DIICOT”.
Danusia Boicean a mai fost întrebată dacă are cunoştinţă despre intervenţii ale lui Traian Berberceanu în unele dosare sau dacă a avut cunoştinţă despre existenţa unor interese economico-financiare cu probleme penale. Răspunsul procurorului a fost negativ pentru ambele situaţii: ”Nu, nu am cunoştinţă să se fi efectuat asemenea intervenţii. Eu nu am instrumentat astfel de dosare, iar procurorii nu mi-au adus la cunoştinţă astfel de intervenţii. (…) Dacă existau dosare penale în lucru acestea erau instrumentate de către procurorii din subordine, iar dacă nu erau dosare penale în lucru, ne referim la faza informativă, aceste informaţii sunt clasificate. Nu îmi pot aminti cu exactitate ce dosare se instrumentau în anul 2011, numărul acestora fiind foarte mare, fiecare procuror gestionându-şi dosarul. Nu am fost informată de vreun procuror cu privire la astfel de interese”.
Fostul şef al SRI Alba, atac la Traian Berbeceanu
În 25 februarie 2015, în faţa instanţei a ajuns şi Ioan Tarnu, fostul şef al SRI Alba. Acesta era la momentul respectiv judecat în dosarul ”Utilajele”, pentru favorizarea infractorului, fiind achitat la instanţa de fond, Curtea de Apel. În final, la ÎCCJ, Tarnu a fost condamnat la închisoare cu suspendare. Atitudinea sa, în declaraţie, a fost de incriminare a comisarului Berbeceanu. ”Dl. B. a fabricat toate probele din dosarul în care sunt judecat. Rechizitoriul a fost întocmit de către proc. M., şi semnat pe colţ, de la depărtare de dna. D., care nici nu l-a citit”, a spus Ioan Tarnu în faţa instanţei. Acesta a mai declarat că, în ianuarie 2011, a avut loc la Alba Iulia o acţiune de distribuţie şi consum a unei cantităţi de 2 kg de droguri, fără ca BCCO şi DIICOT să intervină, chiar dacă aceasta a fost sesizată de către SRI.
”În data de 4 ian. 2011 împreună cu locţiitorul şefului unităţii, al meu, respectiv V. şi A. ne-am deplasat la sediul D.I.I.C.O.T. Alba, prilej cu care am abordat cu şefa structurii, B., o informaţie operativă ce necesita măsuri urgente de documentare şi probare referitoare la o distribuţie şi consum a unor cantităţi însemnate de droguri ce urma să aibă loc în data de 7 ian. 2011 într-o zonă a judeţului Alba. Cu acea ocazie am stabilit un plan comun de măsuri, urmând ca în aceleaşi zi un ofiţer din cadrul unităţii împreună cu un ofiţer din cadrul structurii BCCO să efectueze o deplasare în teren pentru recunoaştere şi stabilirea măsurilor de probare impuse de situaţia identificată. În 5.01.2011 ofiţerul din unitate desemnat de către mine mi-a raportat că cei de la brigadă, respectiv comandantul brigăzii B. i-ar fi solicitat identitatea sursei pe care serviciul o avea în interiorul acelei grupări. Am refuzat acest lucru rezumându-ne doar la transmiterea informaţiei către D.I.I.C.O.T. Alba. În data de 7.01.2011 a avut loc întrunirea despre care noi am informat în cadrul căreia s-au distribuit/consumat cantitatea de 2 kg de droguri fără a se lua vreo măsură de către brigadă şi DIICOT, aspecte care le-am aflat de la sursa noastră. În data de 12.04.2011, în aceeaşi formaţie, având alături de noi şi consilierul juridic, tot la sediul DIICOT am purtat discuţii referitoare la necesitatea probării unei alte operaţiuni similare ce avea loc într-o altă zonă a judeţului.
Precizez că din partea DIICOT la acea discuţie, singura cu caracter profesional pe care am purtat-o vreodată, a participat şi proc. M.. A fost singura discuţie cu caracter profesional purtată cu procurorul M., restul discuţiilor fiind purtate cu şefa structurii de parchet.. (…) Având în vedere răspunsul dat de către D., «să vedem dacă vrea T., ce zice T., dacă se implică T.» întreaga echipă operativă a SRI a rămas dezamăgită, iar la ieşirea din sediul instituţiei am fost apostrofat/întrebat de către toţi ofiţerii «Cine conduce DIICOT: B. sau D.»? eu răspunzând că atâta timp cât producem informaţii utile, consider că 50% mi-am făcut datoria. (…) Reţin că în cadrul acelor discuţii proc. M. a luat atitudine afirmând că este păcat să prăfuim astfel de informaţii, mai ales când ele au un grad ridicat de veridicitate. Mai precizez faptul că urmărind evoluţia situaţiei, o parte din gruparea respectivă a fost ulterior documentată de către DIICOT şi vreo 5-7 membri ai grupării au fost trimişi în judecată”.
Afacerişti cu conexiuni suspuse
La 1 aprilie 2015, a dat declaraţie de martor şi omul de afaceri Luca Anversa, patronul Pomponio SRL, care fusese cercetat de DIICOT pentru evaziune fiscală. Acesta a spus că nu a fost presat sau favorizat de procurorul Ioan Mureşan pentru că a recunoscut din prima acuzaţiile. În 2011, acesta a făcut o sponsorizare pentru asociaţie de vânătoare, în legătură cu care au existat suspiciuni că are avea legătură cu persoane din DIICOT, existând chiar şi un dosar la DNA. ”Ancheta a durat cca un an jumătate, însă s-a pronunţat o soluţie de neurmărire penală. Sponsorizarea asociaţiei de vânătoare am realizat-o din proprie iniţiativă întrucât în activitatea comercială aveam parteneri de afaceri pasionaţi de vânătoare. Prin această sponsorizare am urmărit ca aceştia să beneficieze de servicii corespunzătoare pasiunii lor, fondul de vânătoare a acelei asociaţii fiind în apropierea zonei activităţii comerciale”, a spus Anversa.
Un alt om de afaceri cunoscut citat ca martor a fost Ioan Lazăr, proprietarul Vilei Elisabeta şi preşedinte al organizaţiei ALDE Alba. Acesta a spus că îi cunoaşte pe Ioan Mureşan, care era asistent universitar în perioada cât el a făcut facultatea şi pe Nicolaie Cean cu care a participat la partide de vânătoare, alături de alte persoane. Lazăr a precizat că discuta cu Mureşan de vânătoare ”probabil şi alte aspecte colaterale, dar niciodată despre profesia dumnealui sau despre activitatea mea privată”. Lazăr a fost întrebat dacă a primit informaţii despre faptul că era interceptat într-un dosar. ”Nu am primit nici un fel de comunicare, nici scrisă şi nici verbală precum că aş fi fost interceptat în cadrul dosarului penal la care face referire dl. avocat. Este adevărat că am fost de 2 sau 3 ori la poliţie unde mi s-a luat declaraţie în dosarul «P.». Nu cunosc alte detalii despre acest dosar decât ceea ce s-a scris în presă. (…) Domnii M. şi C. au servit masa de câteva ori la mine la pensiune, am stat şi eu cu ei la masă, dar nu am discutat nimic despre activitatea lor sau a mea, ci doar despre vânătoare. La vila respectivă funcţionează şi un centru de recuperare medicală unde dl. M. a fost pentru tratament”, a spus Ioan Lazăr în faţa judecătorilor de la ÎCCJ.
De asemenea acesta a fost chestionat despre dosarul său disjuns de DIICOT Alba Iulia, din cauza ”Prostituate pentru VIP-uri”: ”Aşa cum am precizat nu cunosc că s-ar fi pronunţat o asemenea soluţie, în afara celor arătate eu nu am mai fost chemat în faţa organelor judiciare”. Dosarul în care Ioan Lazăr a avut calitatea de ”făptuitor” şi în care s-au făcut cercetări pentru proxenetism a fost clasat din lipsă de probe, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia, în anul 2015. (Declaraţiile martorilor au ca sursă motivarea sentinţei penale pronunţate de ÎCCJ în iunie 2016, făcută publică la solicitarea mass-media)
Se încarcă comentariile...
