Legenda „Julietei de Transilvania“, mireasa obligată să se mărite cu un bărbat pe care nu îl iubea

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Satele săseşti din Transilvania au fost şi sunt în continuare izvor de poveşti şi legende. Una dintre acestea este legenda miresei din Gârbova, un fel de Julieta de Transilvania.

La Gârbova, o veche comună săsească din Alba, povestea miresei este cunoscută de aproape fiecare localnic. Legenda are legătură cu ruinele unei vechi biserici situată pe dealul ce domină satul. Pe vremuri, la fel ca alte legende, şi aceasta a fost transformată într-un fel de piesă de teatru şi era jucată la Căminul Cultural din comună.

Mireasa din Gârbova este, probabil, cea mai cunoscută mireasă a saşilor. Povestea spune că a fost odată în Gârbova un om foarte bogat, care avea o fată nespus de frumoasă. Tatăl o iubea şi o ocrotea ca pe ochii din cap, iar când a venit vremea măritişului, fata a fost curtată de mulţi voinici. Tatăl însă nu vroia să-şi dea fata cu una, cu două. Dar nici fata nu se lăsa înduplecată, pentru că inima ei aparţinea deja unui fecior din sat. În ciuda pretenţiilor şi stăruinţelor tatălui ei, fata se îndrăgosti de Misch, o biată slugă. Tatăl fetei, bogat şi fălos, nici nu vru să audă. El puse ochii pe Hans, fiul vecinului înstărit şi cu căpătâi, flăcău demn de fiica sa. Vremea trecea, iubirea dintre fata moşierului cel bogat şi Misch, sluga săracă era tot mai mare, până când veni vremea ca acesta să plece în lume, luând cu el şi promisiunea iubirii lor veşnice. 

Când veni toamna, sezonul de recoltă şi de nunţi, fata moşierului se usca pe picioare de dorul alesului inimii sale. Dar cum în vremurile acelea nu era după pofta inimii, ci după învoiala părinţilor, nunta fetei cu Hans cel bogat fu aranjată şi fata păşi în alaiul de nuntă alături de cel ales de tatăl său. În ziua nunţii, mireasa noastră era atât de tristă şi de slăbită de necaz încât de îndată ce păşi în biserică, căzu jos în faţa altarului, fără suflare. Legenda spune că buchetul său s-a transformat în cruce de piatră şi este de văzut în biserica de pe deal din Gârbova. O placă de la intrarea în bazilică aminteşte de povestea celebră a miresei din Gârbova. 

image

Legenda este cea mai reprezentativă poveste a locului, culeasă de Ernst Thullner (1862 – 1918) într-un cântec arhicunoscut printre saşi, dar jucată şi ca piesă de teatru. Există şi varianta muzicală a legendei, compusă de Hermann Kirchner (1861 -1928). La saşi, aproape fiecare sat, indiferent cât de mic, avea odinioară şi o trupă de teatru, formată din localnici, care dădeau spectacole pentru comunitatea locală sau mergeau uneori în împrejurimi. Trupa de teatru din sat era un indicator al preţului faţă de cultură şi o reală instituţie de divertisment la nivel local. Astfel, legenda miresei din Gârbova a fost jucată multă vreme pe scena Căminului Cultural. (Sursa legendei: povestisasesti.com)

Aşezarea de la Gârbova a fost constituită de saşii chemaţi aici de regele Ungariei, Geza I (1141-1161) pentru a apăra graniţele voievodatului. Cetatea a fost construită în centrul localităţii de către greavul sas Herbord de Wrbow, în a doua parte a secolului al XIII-lea. Reşedinţa nobiliară era fortificată cu un zid care delimita o incintă circulară şi dispunea de un donjon romanic.

image

Cetatea construită de saşi în centrul comunei Gârbova

În secolul al XV-lea cetatea a fost vândută, devenind proprietatea comunităţii. Donjonul romanic a fost transformat în turn-clopotniţă, i s-a adăugat o nouă incintă fortificată şi a fost construit un turn de poartă cu două etaje, numit şi „turnul slăninilor”. În timpul înaintării spre Alba Iulia a oştilor lui Mihai Viteazul, în anul 1599, după victoria de la Şelimbăr, ca urmare a faptului că populaţia Gârbovei s-a opus rechiziţiilor impuse de starea de război, a fost trimis un detaşament de soldaţi, prilej cu care fortificaţia a suferit mari pierderi. Abia în 1625 locuitorii au refăcut-o şi au restaurat biserica din centrul satului.Între anii 1657-1661 aşezarea este devastată de oastea turcească. Pentru ultima dată, cetatea Gârbovei a fost asediată şi cucerită în timpul revoltei curuţilor din anul 1703.

Citiţi şi:

Tăbliţa secretă de la Tărtăria. Ce conţine obiectul arheologic descoperit în 2014 şi de ce semnele erau ascunse privitorilor

Teoria conspiraţiei: care este adevărata semnificaţie a culorilor de pe ambalajul de pastă de dinţi

Povestea medaliei de aur cu chipul lui Constantin Brâncoveanu bătută la Alba Iulia, folosită drept cap de acuzare la decapitarea domnitorului

Odiseea episcopului Áron Márton: salvatorul a mii de evrei, persecutat de Securitatea comunistă

Femeia română în urmă cu 150 de ani, descrisă de călătorii francezi: foarte iubăreaţă, geloasă şi leneşă

Misterul tăbliţelor de la Sinaia. Teoriile care privilegiază falsul ordinar în dauna cronicii originale a istoriei dacilor

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite