FOTO Prelucrarea cânepei, o tradiţie reluată într-un sat din Alba. Drumul lung şi anevoios de la plantă la firul pentru pânză
0O tradiţie frumoasă care a devenit istorie a fost readusă la viaţă într-un sat din Alba. Localnicii cultivă din nou cânepă, planta pe care strămoşii lor o foloseau ca să îşi facă pânzele pentru îmbrăcăminte. Cu aceleaşi metode vechi, femeile extrag firele de cânepă, le torc, apoi le ţes ca să facă din ele ştergare şi costume tradiţionale.
În Geoagiu de Sus, tadiţia cultivării cânepei a fost reînviată de câteva bătrâne care încă mai cunosc meşteşugul. Până să ajungă o ţesătura albă, înnobilată de broderia populară, cânepa trece printr-un proces anevoios. Înainte să ajungă la războiul de ţesut, fuioarele din fire de cânepă trebuie să treacă prin meliţă.
De Ziua Cânepei, turiştii care ajung în acest sat urmăresc fascinaţi întregul spectacol. Iniţiatoarea acestui proiect este Marian Mereu o localnică din sat, care a dorit să readucă în atenţie vechile tradiţii ale oamenilor de aici. ”Am vrut să fie o zi dedicată acestei plante şi tuturor celor prezenţi, veniţi pentru a vedea pentru prima dată sau pentru a-şi aduce aminte de un vechi obicei al locurilor: spălatul şi prelucratul canepii. A devenit un eveniment important pentru satul nostru, unde tradiţiile vechi sunt încă păstrate de oameni”, spune Mariana Mereu.
Meliţa este folosită în procesul de prelucrare a cânepei
De foarte mult timp nu s-a mai cultivat cânepa în Geoagiu de Sus, probabil din cauza muncii grele depuse la cultivarea acestei plante, dar şi a legislaţiei care presupune numeroase autorizaţii din partea autorităţiilor. Astfel în fiecare primăvară, după obţinerea acestor autorizaţii, Mariana Mereu seamănă cânepa ajutată de câteva femei care mai cunoşteau tradiţia. Urmează apoi culesul, dusul cânepei la topit în apa din iaz, iar un prim proces de transformare a plantei în fibră textilă se încheie cu spălatul cânepei. Acest ultim proces a devenit în ultimii ani o sărbătoare pentru satul de la poalele Munţilor Apuseni.
„Ziua Cânepei” este organizată pentru a arăta şi celor tineri, şi nu numai, drumul cânepei de la semănat până la transformarea acesteia în fibră textilă din care se confecţionau diferite obiecte de vestimentaţie, ştergare (prosoape) sau feţe de perină (feţe de pernă). Din cele mai vechi timpuri, cânepa a fost o plantă cultivată în gospodăriile satenilor pentru fibră ei folosită la diverse ţesături. Începând cu anii ’90 cânepa mai poate fi cultivată doar prin obţinerea unei aprobări din partea autorităţilor. În acest an, evenimentul a avut loc în 18 august. Mariana Mereu a înfiinţat la Geaogiu de Sus şi un muzeu, în care pot fi văzute obiecte utilizate în trecut în obţinerea pânzei din cânepă. De asemenea, a înfiinţat Asociaţia ”Vatra” prin intermediul căreia organizează mai multe evenimente care au scos satul din anonimat.
Procesul de spălare a cânepei în apă
”Crescând în casă şi ştiind să lucrez, am ştiut şi să preţuiesc valoarea tradiţiilor populare. Nu am aruncat nimic. Orice lucru pe care l-am avut în casă l-am păstrat. Am început cu o expoziţie etnografică şi pe urmă am mai chemat două femei, am aranjat exact ca o casă tradiţională ţărănească. Am vrut să fie o casă vie. O femeie care toarce, una tricotează şi eu ţes”, a afirmat Mariana Mereu.
Procesul de prelucrare manuală a cânepei este destul de îndelungat. După recoltare, planta se ţine cel puţin o săptămână în apă pentru a se înmuia. Ulterior, se scoate din apă se usucă la soare şi se toacă cu meliţă. Se albeşte şi, în final, se spală în apă. Urmează prelucrarea cu dărăcitorul, după care se piaptănă până se obţine fuiorul. Firul de cânepă se obţine prin torsul fuiorului.
Se încarcă comentariile...
