FOTO Cele mai valoroase piese din aur şi argint din istoria României, expuse la Alba Iulia. Suma de asigurare este de 70 milioane euro
0
Peste o mie de piese arheologice din aur şi argint, descoperite pe teritoriul României, pot fi vizionate gratuit din 4 iunie şi până în 12 iulie la Sala Unirii din Alba Iulia. Valoarea de asigurare a pieselor expuse este de 70 de milioane de euro. Printre acestea se găsesc patru brăţări dacice din aur şi celebrul tezaur ”Cloşca cu puii de aur”.
Vernisajul expoziţiei a”Aurul şi argintul antic al României” , la eveniment participând directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberländer-Târnoveanu, secretarul de stat la Ministerul Culturii, Bogdan Stanoevici, directorul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, Gabriel Rustoiu, primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava, curatorul expoziţiei, Rodica Oanţă Mărghitu dar şi alte oficialităţi locale.
„Această expoziţie a fost o provocare pentru Muzeul Naţional dar şi pentru partenerii noştrii, 31 de muzee din toate regiunile ţării, inclusiv Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia. De mai bine de şase ani, bugetele alocate culturii sunt foarte foarte limitate, avem probleme de personal şi nu este uşor să colaborezi. Suntem la faza <<grădiniţă>>. Sigur, este o mare provocare şi pentru că această expoziţie a fost concepută să fie prezentată în cât mai multe locuri din ţară”, a declarat Ernest Oberländer-Târnoveanu.
Piesele din Sala Unirii sunt expuse în vitrine luminate şi securizate, care beneficiază de sisteme de alarmă. Paza este asigurată în interiorul clădirii de către angajaţi ai Poliţiei Locale şi personal al muzeului, iar în exterior de către Jandarmerie şi, la nevoie, asistenţă din partea Inspectoratului Judeţean de Poliţie Alba. Costurile sunt de circa 15.000 de lei şi sunt asigurate de Primăria Alba Iulia.
„Cred că trebuie să-i lăsăm pe alţii să ne vorbească de rău, iar noi să vorbim despre noi şi despre valorile noastre, ca să audă toată lumea cine suntem şi de unde venim. Şi nu ne-am născut ieri şi nu o să murim mâine. Iată că şi ultimele documente pe care Vaticanul le-a desecretizat ne apropie şi mai mult de diferite teorii care vorbesc despre latinitatea acestui popor — şi se refereau la poporul dac şi nicidecum despre romanizarea, de la Roma, a dacilor. De altfel e suficient să ne uităm pe Columna lui Traian ca să vedem că lipseşte un personaj esenţial, pe care-l găsim pe toate basoreliefurile diferitelor momente ale istoriei lumii, personajul Traducătorul. De unde, o concluzie simplă: dacii şi romanii vorbeau aceeaşi limbă. Important este că suntem aici de multe, multe mii de ani şi că facem parte din acest mare popor trac din care au plecat foarte multe alte naţii şi avem toate motivele să fim mândri de asta. Iar acest tezaur, care nu are preţ, indiferent de cât ar costa asigurarea sau câţi bani ar trebui cheltuiţi pentru protejarea lui nu are preţ şi trebuie să îl iubim şi să îl protejăm aşa cum trebuie să ne iubim limba şi ţara şi ceea ce suntem. Niciodată nu vor fi suficienţi bani pentru cultură”, a declarat secretarul de Stat la Ministerul Culturii, Bogdan Stanoevici. Piesele ce vor fi expuse gratuit publicului în perioada 4 iunie – 12 iulie sunt din perioada eneolitică până perioada antichităţii târzii şi evul mediu timpuriu, de o deosebită valoare istorică, estetică şi simbolică. Totodată, în cadrul expoziţiei este prezentată o hartă a României care indică locurile de unde provin podoabele.
„Am încercat să-i dăm un fir cronologic expoziţiei, practic pornind din eneolitic şi ajungem în antichitatea târzie, din mileniul al V-lea î.Hr. până în secolul al VII-lea d.Hr. Sunt mai multe secţiuni, eneolitic, epoca bronzului şi prima vârstă a fierului, perioada getică, dacii, perioada romană, antichitatea târzie şi evul mediu timpuriu. Am încercat obiectele să le contextualizăm, există foarte multe texte în expoziţia aceasta. Ne-am dorit să nu fie doar o expoziţie, ci să fie un punct de pornire, am încercat piesele să le prezentăm în aşa fel încât să trecem peste valoarea lor de aur sau de argint, să simţim şi povestea din jurul acestor obiecte, să ne gândim puţin la cei care le-au lucrat, la cei care le-au folosit, la-au purtat, le cei care le-au admirat, la noi, pentru că şi noi practic, în momentul în care intrăm în sală, facem parte din poveste. Există mai multe fire în acest labirint, putem să ne gândim cum au fost făcute pentru că există o secţiune dedicată, putem să ne gândim la locurile în care au fost descoperite căci există o secţiune dedicată, putem să aprofundăm tot ceea ce este în expoziţie, pentru că am realizat un catalog destul de voluminos”, a declarat curatorul expoziţiei, Rodica Oanţă Mărghitu de la Muzeul Naţional de Istorie al României.
Expoziţia este „crema tezaurelor de aur şi argint” din 32 de muzee din ţară, potrivit directorului Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, Gabriel Rustoiu. Muzeul participă la această expoziţie cu 13 piese arheologice, printre care şi colierul din aur cu 27 pandantive rombice datând din secolul al II-lea î.Hr., sustras în 2013 de braconierii arheologici din cetatea dacică de la Căpâlna.„Este o expoziţie în premieră pentru Alba Iulia şi este un proiect în premieră pentru România, deoarece nu cred că se va mai realiza în următorii ani un asemenea proiect, fiindcă a presupus eforturi financiare şi logistice deosebite”, a precizat Gabriel Rustoiu. Acesta a mai subliniat că „Aurul şi argintul antic al României” este cea mai valoroasă expoziţie găzduită în cei 127 de ani de funcţionare a muzeului.
„Aurul şi argintul antic al României” a debutat în 2013 la Bucureşti şi a ajuns, în 2014, la Timişoara, Oradea, Satu Mare şi Sibiu, iar în 2015 la Cluj-Napoca şi Târgu Mureş, urmând să fie deschisă la Sfântu Gheorghe, Buzău şi Craiova. Expoziţia este deschisă între orele 10.00 – 19.00, intrarea fiind gratuită.
Se încarcă comentariile...
