Acțiunile Gabriel Resources cresc la bursa din Toronto. Cum s-a apărat România în procesul pentru Roșia Montană
0Acțiunile companiei Gabriel Resources, compania minieră care ar urma să obțină daune de miliarde de dolari de la România pentru proiectul minier eșuat de la Roșia Montană, au crescut, joi, pe bursa de la Toronto, Canada.
Creșterea la finalul zilei de tranzacționare a fost de aproximativ 13%, după ce în cursul zilei acțiunile au evoluat pozitiv și cu mai mult de 15%. Astfel, o acțiune GBU se vindea la finalul zilei de tranzacționare cu 0,51 de dolari, prețul inițial fiind de 0,45 de dolari. Au fost tranzacționate peste 800.000 de acțiuni.
Compania are o capitalizare bursieră în valoare de 528 de milioane de dolari. O acțiune Gabriel Resources este, în prezent, la cea mai mare valoare din ultimii trei ani. Gabriel Resources deţine 80,69% din acţiunile Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer eșuat de la Roşia Montană, restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roşia Montană.
Evoluția tranzacțiilor a fost determinată de dezbaterile ce au avut loc, luni, în România în legătură cu posibilitatea ca țara noastră să piardă procesul cu Gabriel Resources și să fie nevoită să achite cel puțin două miliarde de dolari.
Hotărârea Tribunalului de arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID) ar urma să fie pronunțată pe 10 februarie 2024.
Compania canadiană acuză încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investiţiilor semnate de autorităţile de la Bucureşti cu Canada şi Marea Britanie. Compania a mai susținut că România, prin vocea mai multor decidenţi politici, i-a creat „aşteptări rezonabile” că proiectul se va realiza, aşteptări care nu au fost onorate prin acordarea autorizaţiilor de funcţionare. Investitorii mai susțin că Statul Român ar fi asigurat compania că va obţine toate profiturile estimate din proiectul său investiţional de la Roşia Montană.
Cum s-a apărat România în proces
Avocaţii României au respins aceste acuzaţii pe baza faptului că iniţiatorul proiectului minier de la Roşia Montană nu a fost capabil să ofere toate documentele care să permită eliberarea autorizaţiei de mediu.
„România nu a avut niciun motiv pentru a submina investiţiile reclamanţilor. Statul român este implicat indirect, prin Minvest (până la sfârşitul anului 2013) şi Minvest Roşia Montană (după 2013), două companii de stat, în proiect, şi a fost în interesul României ca proiectul să aibă succes. De asemenea, România a suferit din punct de vedere economic şi continuă să sufere economic din cauza eşecului reclamanţilor de a implementa Proiectul. Aceasta nu înseamnă că Proiectul nu a ridicat şi nu continuă să suscite preocupări semnificative din punct de vedere al mediului şi din alte puncte de vedere.
Într-adevăr, a existat o tensiune pe parcursul Proiectului, între interesul economic şi comercial, pe de o parte, şi preocupările de mediu şi alte politici publice, pe de altă parte. Dar acest conflict nu este între unul dintre reclamanţi şi Statul Român, ci între reclamanţi şi comunitatea locală şi alte părţi interesate ale proiectului - un conflict pe care reclamanţii din acest arbitraj încearcă să-l transforme, fără succes, într-un conflict între reclamanţi şi stat”, se precizează în documentul depus la dosar, încă din 2019.
Reprezentanţii Statului Român mai afirmă că Ministerul Mediului nu a eliberat, în 2011, autorizaţia de mediu pentru că investitorul nu avea toate documentele în regulă. „Presupusa omisiune a Ministerului de a elibera permisul a fost, totuşi, în mod vădit legală. RMGC nu a îndeplinit cerinţele de autorizare şi, prin urmare, autorizaţia nu trebuia eliberată. Dovezile ulterioare reflectă înţelegerea atât a autorităţilor statului, cât şi a reclamanţilor că procesul de autorizare a fost în desfăşurare”, se afirmă în răspuns.
Eșecul Legii „Roșia Montană”
Avocaţii României au răspuns şi unei alte acuzaţii a companiei canadiene, rezultată din respingerea în Parlament, în toamna anului 2013, a „Legii Roşia Montană”. „Parlamentul nu a făcut nimic impropriu atunci când a respins Legea Roşia Montană. Protestele masive de stradă care au avut loc au arătat că reclamanţii nu au reuşit să asigure condiţiile sociale pentru a opera Proiectul”, se precizează în răspunsul Statului Român.
Actul legislativ a avut în vedere modificarea mai multor legi şi eliberarea rapidă a zeci de avize necesare demarării proiectului. Legea a căzut, în Parlament, în septembrie 2013.
Partea română a mai afirmat că, în final, reprezentanţii RMGC au refuzat să modifice proiectul minier şi au început să pregătească procedura de arbitraj internaţional care se derulează la ora actuală.
„În pofida votului Parlamentului şi a protestelor masive din stradă care au durat mai multe luni şi au devenit cunoscute sub numele de «toamna românească» - despre care reclamanţii (Gabriel Resources - n. r.) nu spun un cuvânt în acţiunea lor, RMGC nu a admis să revizuiască Proiectul şi a refuzat să revină la procedura normală de autorizare. În loc să depună eforturi pentru a obţine avizele necesare, RMGC a aruncat prosopul şi, cinic, a început să construiască un circuit pentru acest arbitraj, transmiţând scrisori către Preşedinte, prim-ministru şi Guvern în încercarea de a schimba vina pentru presupusul eşec al proiectului”, se mai precizează în documentul-ripostă al României.
Se încarcă comentariile...
