Zackie, ultimul rebel

Sud-africanul Achmat a luptat împotriva apartheidului şi se bate în prezent cu maladia HIV-SIDA În anul 2003, Adurrazack (Zackie) Achmat a mers la secţia de poliţie din Caledon Square şi a

Sud-africanul Achmat a luptat împotriva apartheidului şi se bate în prezent cu maladia HIV-SIDA

În anul 2003, Adurrazack (Zackie) Achmat a mers la secţia de poliţie din Caledon Square şi a declarat că nu pleacă de acolo până când ministrul sănătăţii, Tshabalala-Msimang, nu este arestat. "Voi sta aici până când veţi aresta ministrul sau mă veţi aresta pe mine. Insist totuşi să îl arestaţi pe ministru", le-a spus Achmat poliţiştilor sud-africani, cei care numai de duhul blândeţii nu pot fi suspectaţi. Evident, ministrul nu a fost arestat, iar Zackie a fost pus sub acuzare.

Homosexual declarat şi bolnav de SIDA, fost partener de luptă al laureaţilor Premiului Nobel pentru Pace, Nelson Mandela şi Desmond Tutu, şi nominalizat la rândul său pentru acest trofeu, Zackie Achmat este promotorul celei mai mari campanii anti-SIDA din lume ("Treatment Action Campaign-TAC"). La momentul respectiv, în Caledon Square, el acuza guvernul de moartea zilnică a 600 de sud-africani care aveau SIDA sau aveau complicaţii de sănătate cauzate de virusul HIV, cel care provoacă SIDA.

"Mândru să fiu HIV+"

Acţiunea lui Zackie ar putea părea curioasă într-o ţară precum România, unde guvernele nu au cerut niciodată scuze cetăţenilor săi afectaţi de maladia HIV-SIDA. În Africa de Sud, rebeliunile lui Achmat fac parte din "activism" şi se deprind din mers, încă din anii copilăriei, când puştii seropozitivi îmbracă tricoul inscripţionat "Proud to be HIV+" ("Mândru să fiu seropozitiv") şi merg astfel îmbrăcaţi pe stradă. Contextual, ar fi dificil să defineşti acest activism african contemporan - un termen deloc comparabil cu cel gregar care desemnează, de exemplu, activismul sindicaliştilor din Balcani. Urmaş al liderilor spirituali care îi îndemnau pe războinicii zulu la luptă împotriva burilor olandezi sau a englezilor, activistul african a ajuns astăzi la un soi de "confort" al misiunilor sale: luptă împotriva HIV-SIDA, se bate pentru chemarea la vot, proclamă asistenţa medicală universală, dar a lăsat deoparte pistolul, sticla incendiară sau pancarta de protest pentru a se dedica proiectelor de finanţare.

Achmat, biografia violenţei

Cu o experienţă a conflictului social dobândită încă din adolescenţă, Achmat ar pune probleme oricărui guvern din Univers. S-a născut într-un ghetou al comunităţii musulmane din Johannesburg, iar la 14 ani era deja unul dintre liderii mişcării de boicotare a şcolilor împărţite pe criterii de rasă, a claselor separate de albi şi negri. S-a implicat în anii "70 într-o campanie studenţească de luptă împotriva apartheidului.

A ajutat, ca elev, la incendierea unor obiective considerate "de promovare a urii de rasă" şi a fost arestat şi deţinut de cinci ori. Timp de 10 ani a acţionat ca activist al Congresului Naţional African al lui Nelson Mandela, fără ca cineva să îl bănuiască, reuşind să scape poliţiei secrete şi organizând grupuri de rezistenţă ale tinerilor sud-africani împotriva regimului de segregaţie rasială. Pentru că nu şi-a încălcat principiile, a atras deopotrivă critici din partea Congresului Naţional African şi al guvernământului, dar şi a multor adepţi proveniţi dintre oamenii simpli.

"Triunghiul Nobel" şi copilul român

"Boala este privită ca un tabu", declara jurnaliştilor occidentali Zackie Achmat. "Dacă îl găseşti, costul tratamentului face ca el să nu fie la îndemâna oamenilor săraci. A avea SIDA este condamnarea la moarte." Deşi el însuşi se află în stare critică a sănătăţii, Achmat a renunţat de mai multe ori la tratamentul antiretroviral împotriva HIV-SIDA, în semn de protest faţă de ignorarea unei mari părţi a populaţiei care nu are acces la medicaţie. Prietenul său, Nelson Mandela, l-a rugat personal să îşi întrerupă protestul. "Sper ca, în România, copiii voştri să nu aibă problemele altor copii.

Sper ca, dacă aceşti copii ai voştri au probleme, ei să ne ceară sprijinul", ne-a declarat Achmat. Este inutil de menţionat că Zackie se adresa în principal copiilor români afectaţi de HIV-SIDA, în contextul în care, la începutul anilor '90, comunitatea internaţională a descoperit că România are cea mai mare comunitate de copii seropozitivi din Europa. Zackie Achmat este slăbit, dar ne vorbeşte despre sud-africani, promiscuitate, despre accesul limitat la tratament al africanilor săraci, despre incidenţa uriaşă a bolii SIDA pe continentul african, incidenţă care ameninţă state întregi africane cu depopularea şi dispariţia. Zackie Achmat şi arhiepiscopul reformat al Africii de Sud, Desmond Mpilo Tutu, foşti tovarăşi de luptă al acestui Bolivar negru care este Nelson Mandela, sunt figuri legendare ale continentului african.

Pe pământ, Zackie a fost nominalizat pentru Premiul Nobel pentru Pace, iar Desmond Tutu şi Mandela chiar au fost decoraţi cu această înaltă distincţie. "Dar sus vom fi toţi egali!", râde Achmat. La un moment dat, Zackie Achmat se ridică şi pleacă, întâlnirea cu jurnaliştii din aula Universităţii Cape Town se suspendă. Ne uităm acum în urma lui, Achmat zâmbeşte unui gând ascuns: fără îndoială pregăteşte o nouă "rebeliune" în stradă.

Un "hooverville" sud-african

O vizită într-una dintre aşezările sud-africane din împrejurimile metropolei Cape Town oferă un inedit spectacol. Satele sud-africane par construite lângă o gară, gata de plecare, volatile, cu bagajele gata făcute pentru un tren care nu există.

Suntem la Kaelevista, nu departe de Cape Town, sub un soare torid. Înghesuiţi în colibe înjghebate din tablă, din folii de plastic, bucăţi de lemn şi cartoane, deseori fără surse de apă sau curent electric, mulţi dintre băştinaşi stau la umbră şi ne privesc curioşi. Nu au locuri de muncă, iar dacă ar merge la oraş, nu ar face decât să îngroaşe rândurile şomerilor de acolo.

Aceste sate înconjurate cu gard ale populaţiei de culoare reamintesc de hooverville-urile de la începuturile prosperităţii americane, când muncitorii colindau regiunile de la un angajator la altul. Câteva magazine umile ("Eyabantu Superette","Thanda Bantu Meat Market"), un mic bazar acoperit, unde se vând articole chinezeşti, dar şi produse de artizanat african, alături de un punct spitalicesc susţinut de membri ai organizaţiei "Medici fără Frontiere" au încropit un centru comunitar.

Există şi câteva telefoane publice, instalate în şoproane dotate cu bănci de lemn. Colonia Kaelevista este supraaglomerată, iar incidenţa SIDA în acest tip de aşezare este foarte mare. Ne plimbăm prin "centrul" coloniei şi explorăm curioşi vecinătăţile. La un moment dat, un tânăr se desprinde din mulţimea de curioşi, vine lângă noi şi ne întreabă dacă a venit şi Zackie Achmat. Ridicăm din umeri, aşa cum odinioară va fi făcut şi guvernul sud-african.