Mihai Răzvan Ungureanu: România încearcă să recupereze decalajul academic în studiul Rusiei

Centrul Român de Studii Ruse din cadrul Universității din București, în colaborare cu Institutul Fridtjof Nansen din Oslo, organizează, în perioada 12–14 noiembrie 2026, la București, cea de-a cincea ediție a conferinței internaționale anuale, intitulată „Endless War or Unsolvable War? Resilience from the Black Sea to the Barents Sea after Four Years of War in Ukraine”.

Evenimentul reunește diplomați, profesori universitari și experți internaționali în relații internaționale, geopolitică și securitate, pentru a analiza consecințele războiului din Ucraina, provocările de securitate europeană, politica externă a Rusiei și perspectivele de stabilitate în regiunea Mării Negre.

Printre personalitățile participante se numără Mihai Răzvan Ungureanu, fost prim-ministru și ministru de Externe al României, directorul Centrului Român de Studii Ruse, Iver B. Neumann, directorul Institutului Fridtjof Nansen din Norvegia, Hilde Svartdal Lunde, ambasadoarea Norvegiei în România, Corneliu Bjola, profesor la Universitatea Oxford, și Marian Preda, rectorul Universității din București. De asemenea, la conferință participă Anatoliy Kruglashov, profesor la Universitatea Națională „Yuriy Fedkovych” din Cernăuți, Ucraina, Arild Moe, cercetător la Institutul Fridtjof Nansen din Oslo, și Tomasz Stępniewski, cercetător la Universitatea Catolică „Ioan Paul al II-lea” din Lublin, Polonia.

Conferința se desfășoară la Facultatea de Istorie a Universității din București și include dezbateri dedicate rezilienței Ucrainei, amenințărilor hibride, dezinformării, securității energetice, viitorului NATO și al Uniunii Europene, precum și situației geopolitice a Republicii Moldova.

Mihai Răzvan Ungureanu: Centrul Român de Studii Ruse se apropie de maturitate, după cinci ani de activitate

Mihai Răzvan Ungureanu a evidențiat importanța dezvoltării Centrului Român de Studii Ruse, instituție care a devenit, în cei cinci ani de activitate, un punct de referință pentru cercetarea academică în domeniu.

În cadrul conferinței internaționale organizate la București, acesta a subliniat rolul finanțărilor europene și norvegiene în consolidarea centrului, dezvoltarea unei rețele internaționale de specialiști și sprijinirea tinerilor cercetători.

„Suntem la al cincilea an în care organizăm acest lucru, grație ospitalității Universității și, totodată, faptului că această instituție a apărut pe seama unui proiect european, un grant mare, acum cinci ani, și apoi pe seama unei consumări a fondurilor bilaterale România–Norvegia, ceea ce a făcut, pe de o parte, să putem organiza conferințe anuale, singurele de acest gen din România, iar pe de altă parte, să oferim burse doctorale și postdoctorale celor care visează la o carieră academică având un asemenea conținut.

Și, nu în ultimul rând, am generat o rețea de specialiști, marea majoritate din medii academice și de cercetare, obligând, într-un fel, Centrul de Studii Ruse să aparțină unei familii mai mari de studii omoloage din Europa și lumea transatlantică.

Nu mi-ar fi teamă să spun că, după cinci ani de zile, ne apropiem de maturitate. Efortul este foarte mare, trebuie să recunosc, dar, pe de altă parte, satisfacția profesională este greu de descris. Publicăm, avem o revistă a Centrului, publicăm volume cu studiile care sunt prezentate la aceste conferințe și, da, am intrat într-o geografie interesantă, în momentul de față foarte prizată nu doar la nivel academic, ci și de marele public”, a declarat Mihai Răzvan Ungureanu.

„Centrul a apărut înainte ca Federația Rusă să lanseze atacul împotriva Ucrainei”

Fostul șef al diplomației române a explicat că înființarea Centrului Român de Studii Ruse a răspuns unei nevoi academice existente în România încă înaintea invaziei ruse la scară largă în Ucraina.

Mihai Răzvan Ungureanu a subliniat că instituții similare funcționează deja în marile universități din state precum Polonia, Bulgaria sau Ungaria, exprimându-și speranța că modelul dezvoltat la București va fi preluat și de alte centre universitare din țară.

„De ce un Centru de Studii Ruse în România? Un centru de studii ruse care aparține Universității, care are o culoare în egală măsură universitară, un conținut academic pronunțat, nu este o întreprindere privată, vine să acopere o lipsă epistemică serios resimțită în ultimii ani.

Centrul a apărut înainte ca Federația Rusă să lanseze atacul împotriva Ucrainei. Aveam acest proiect în minte și, dintr-odată, background-ul, contextul, a devenit foarte important, iar proiectul s-a putut atașa și mai bine la așteptările tuturor.

Era nevoie de așa ceva. Alte state din preajma României, Bulgaria sau Ungaria, ca să nu mai spun de Polonia, au asemenea centre în marea majoritate a propriilor universități mari și se pot lăuda cu performanțe academice nemaipomenite.

Noi am pornit și sperăm că prin ușa pe care am deschis-o vor trece foarte mulți, probabil mai încolo, când și accesul la proiecte europene de această natură va fi mai larg. Nu a fost chiar foarte simplu să facem un proiect care să atragă atenția finanțelor europene și apoi a finanțelor norvegiene.

În momentul în care lucrurile acestea vor deveni mai reflexe, atunci putem prezuma că și alte universități, Iași, Cluj, poate Timișoara, vor face pași în aceeași direcție, preluând un model de organizare și cooperare academică internațională”, a explicat Mihai Răzvan Ungureanu.