Week-end electoral

Ungaria Prezenta sporita la scrutinul final legislativ Electoratul ungar s-a prezentat in numar mare, ieri, la urne, in cadrul celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor legislative. Circa o

Ungaria Prezenta sporita la scrutinul final legislativ Electoratul ungar s-a prezentat in numar mare, ieri, la urne, in cadrul celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor legislative. Circa o treime, 30,27% mai precis, dintre alegatori a votat pana la ora locala 12 (13,00, la Bucuresti). Potrivit Comisiei Nationale Electorale (CNE), la primul tur al alegerilor din 7 aprilie, la aceeasi ora, 26,37% dintre alegatori venisera la vot. Centrele de vot s-au deschis la 6h00 (ora locala) si s-au inchis la 19h00 (20h00, ora Romaniei). Rezultatele preliminare urmau sa fie anuntate in jurul orei 21,00 (22h00, la Bucuresti). In primul tur de scrutin (7 aprilie) la care s-a inregistrat o prezenta la urne de 71 la suta, socialistii au obtinut 93 de locuri in parlament, iar Fidesz 87, din cele 386 de mandate parlamentare. In primul tur, Partidul Socialist Ungar (MSZP) s-a clasat inaintea aliantei Fidesz (Alianta Tinerilor Democrati) - Partidul Civic Ungar si Forumul Democratic Ungar, diminuand temerile investitorilor straini privind indreptarea Ungariei spre dreapta radicala sau crearea unui guvern minoritar instabil. Premierul Viktor Orban si rivalul sau Peter Medgyessy au strabatut tara in lung si in lat, tinand miting dupa miting pentru a atrage cat mai multi alegatori intr-o campanie violenta, care i-a divizat pe cetateni. Orban, care a pierdut toate circumscriptiile din Budapesta, a mizat pe mobilizarea votului din mediul rural pentru a inversa tendinta din primul tur. "In aceasta lupta stransa, votul de la tara va fi decisiv", a afirmat el la un miting din orasul Mateszalka. Totusi, succesul neasteptat al opozitiei in primul tur a avut un asemenea impact incat majoritatea analistilor nu ii acorda lui Orban decat o sansa redusa de a obtine un al doilea mandat, in timp ce sondajele ii sunt defavorabile. Orban nu dispune de nici un potential partener de guvernare, deoarece extrema-dreapta ultranationalista, Partidul Dreptatii si Vietii (MIEP), a fost eliminata in primul tur, ea nereusind sa treaca pragul electoral - cinci la suta - pentru a ramane in Parlament. Socialistii, care au pregatit terenul cresterii economice printr-un program de privatizare si masuri de austeritate, ii reproseaza ca nu au putut beneficia mai multi cetateni de aceasta prosperitate. Socialistii si Democratii Liberi au denuntat violenta campaniei promovate de FIDESZ, care a asimilat comunistilor adversarii si pe care ii acuza de lipsa de patriotism. Diplomatii straini mai sunt nelinistiti si din cauza nationalismului din ce in ce mai pronuntat al lui Orban, care sustine ca patria maghiara depaseste frontierele, scrie France Presse. Franta Interes scazut pentru primul tur al alegerilor prezidentiale Candidatul extremei drepte, Le Pen, s-ar putea situa pe locul trei Marii favoriti ai primului tur de scrutin al alegerilor prezidentiale din Franta, actualul presedinte conservator Jacques Chiriac si premierul socialist Lionel Jospin au votat duminica dimineata, in conditiile unei indiferente generale a electoratului. La mijlocul zilei, participarea la vot era de 21,4 la suta, inferioara celei din primul tur de scrutin al alegerilor prezidentiale din 1995. Reamintim ca in Franta votul nu este obligatoriu. Chirac (69 de ani) si-a indeplinit datoria cetateneasca in localitatea rurala Sarran, unde sotia sa, Bernadette, face parte din consiliul local. Jospin (64 de ani) a facut acelasi lucru la Cintegabelle, un sat din apropiere de Toulouse, din al carui consiliu local face parte. Restul candidatilor (numarul lor total a fost de 16, 12 barbati si 4 femei, un adevarat record de la intemeierea celei de-a 5-a republici in 1998) au votat, in marea majoritate, de asemenea, in cursul diminetii. Absentele de la vot s-au datorat, potrivit institutelor de sondaj, dezinteresului francezilor de rand fata de politica, dupa cinci ani de coabitare intre dreapta si stanga, ca si datorita vremii deosebit de frumoase, care i-a indemnat pe multi sa iasa la "iarba verde". Potrivit saptamanalului Le Journal du Dimanche, "atomizarea candidaturilor si votul protestatar ar putea duce la unele surprize". Candidat pentru a patra oara, liderul extremei drepte, Jean-Marie Le Pen (73 de ani), ar putea, astfel, ocupa locul al treilea, in vreme ce o parte din voturile traditionale ale stangii ar putea fi distribuite intre cei trei candidati de extrema stanga, in special trotkista Arlette Laguiller (62 ani), care candideaza pentru a cincea oara la magistratura suprema. Invingatorul in cel de-al doilea tur de scrutin va ocupa fotoliul de la Elysee timp de cinci ani, si nu de sapte ca pana acum, conform reformei constitutionale adoptate in septembrie 2000. Alegerile prezidentiale vor fi urmate, la 9 si 16 iunie, de alegeri parlamentare, care vor configura noua fizionomie politica a Frantei pentru urmatorul cincinal. In caz ca la aceste din urma alegeri vor iesi invingatori oponentii presedintelui nou ales, atunci va urma o noua coabitare intre un sef de stat si un prim-ministru de coloraturi politice diferite.