România nu reușește să-i țină pe turiștii străini mai mult de două zile. Unde greșește

Mai puțin de o cincime dintre turiștii cazați în România în 2025 au venit din străinătate, iar durata medie a șederii acestora a fost de numai 2,1 zile. Gheorghe Fodoreanu, fost președinte al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT) și fondator al Comisiei de Incoming, consideră că România trebuie să treacă de la promovarea obiectivelor turistice la vânzarea unor pachete care să atragă vizitatori și să genereze venituri mai mari.

Foto: Ovidiu Oprea

Potrivit lui Fodoreanu, România nu are o ierarhie clară a produselor turistice în funcție de veniturile pe care le pot aduce. În evaluarea sa, turismul de afaceri are cel mai mare potențial comercial, urmat de turismul balnear și circuitele culturale. Turismul individual și city-break-urile ocupă următoarele poziții, în timp ce litoralul, Delta Dunării și turismul montan au, în prezent, o capacitate mai redusă de a atrage vizitatori străini.

Turismul de afaceri și cel balnear, printre segmentele cu potențial

Fodoreanu consideră că turismul de afaceri ar trebui să fie o prioritate, deoarece poate aduce vizitatori în afara sezonului obișnuit de vacanță, scrie Adevărul Financiar. Conferințele, evenimentele internaționale și întâlnirile profesionale pot contribui la atragerea turiștilor, alături de manifestările culturale și sportive.

Turismul balnear este un alt segment pe care România l-ar putea valorifica mai bine. Țara dispune de resurse și baze de tratament, însă oferta nu este suficient de cunoscută pe piețele externe, inclusiv în rândul generațiilor mai tinere. Printre modalitățile de promovare indicate de Fodoreanu se numără colaborările cu asociații medicale, clinici și operatori specializați, precum și participarea la târguri dedicate.

Circuitele culturale ar putea reuni obiective din Bucovina, Maramureș și Transilvania, dar și destinații precum Delta Dunării, Transfăgărășanul sau Transalpina. Pentru a deveni produse turistice comercializabile, aceste trasee au nevoie de servicii de transport, cazare și ghidaj care să funcționeze împreună.

Străinii au reprezentat 18,6% dintre turiștii cazați în România

Datele statistice arată că România a înregistrat aproximativ 13,9 milioane de sosiri în structurile de cazare în 2025, cu 2,4% mai puține decât în anul precedent.

Turiștii străini au reprezentat 18,6% din totalul sosirilor și 17,9% din numărul înnoptărilor. Durata medie a șederii lor a fost de 2,1 zile. Gradul net de ocupare a locurilor de cazare a ajuns la 29,8%, în scădere cu 1,1 puncte procentuale față de 2024.

Germania, Italia și Israel au fost principalele țări de proveniență ale turiștilor străini. Cele mai multe sosiri au fost înregistrate în București, Constanța și Brașov.

Încasările României din categoria „călătorii” au crescut însă în prima jumătate a anului 2026. Acestea au ajuns la 2,399 miliarde de euro, față de 2,191 miliarde de euro în primul semestru din 2025, o diferență de aproximativ 208 milioane de euro. Indicatorul reflectă cheltuielile vizitatorilor străini în România și nu se referă exclusiv la vacanțe sau la pachetele cumpărate prin agențiile de turism.

Potrivit OECD, exporturile de servicii de călătorie au reprezentat 13,3% din totalul exporturilor românești de servicii în 2024. În acel an, 2,4 milioane de vizitatori internaționali au înnoptat în unități de cazare comerciale, cu 13,8% mai mulți decât în 2023, dar sub nivelul de dinaintea pandemiei. Turismul a avut o contribuție directă de 2,4% la PIB în 2023 și a reprezentat 5,5% din ocuparea forței de muncă.

Târgurile internaționale, fără indicatori clari de performanță

Fodoreanu atrage atenția că participarea României la târgurile internaționale nu este suficientă dacă nu este însoțită de pregătire comercială, întâlniri cu operatori relevanți și urmărirea contactelor după eveniment. În opinia sa, prezența la aceste manifestări ar trebui să se concretizeze în parteneriate și contracte.

La World Travel Market Londra, în noiembrie 2025, România a avut un stand național de 304 metri pătrați, la care au participat 35 de co-expozanți, între care turoperatori, hoteluri, asociații de profil și autorități locale. Programul a inclus prezentări despre turismul cultural, city-break-uri și segmentul MICE, care cuprinde întâlniri, călătorii de stimulare, conferințe și expoziții.

Pentru evaluarea rezultatelor, Fodoreanu consideră necesară publicarea unor indicatori precum numărul întâlnirilor de afaceri, al contractelor și parteneriatelor încheiate, turiștii atrași ulterior și veniturile generate.

Pentru 2026, alocarea destinată promovării destinației România a fost majorată, potrivit informațiilor prezentate de ministrul Economiei în Parlament, de la aproximativ 2,2 milioane de euro la 4,5 milioane de euro. Cu tot cu creditele de angajament, suma indicată depășește 20 de milioane de euro.

Datele OECD arată că bugetul național pentru turism, care include programe de marketing și promovare, dar și finanțări pentru dezvoltarea destinațiilor și produselor turistice, a scăzut de la 55 de milioane de lei în 2024 la 26,8 milioane de lei în 2025. Aceste sume acoperă categorii bugetare diferite de alocarea anunțată pentru promovarea destinației în 2026.

HoReCa reclamă scăderea numărului de angajați

Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) atrage atenția asupra problemelor economice cu care se confruntă companiile din sectorul HoReCa. Potrivit organizației, industria are cu aproximativ 25.000 de angajați mai puțin față de 2024.

Pe baza unui venit salarial mediu estimat la 500 de euro și a unor taxe și contribuții de aproximativ 300 de euro pentru fiecare angajat, federația estimează pierderi pentru bugetul public de circa 7,5 milioane de euro pe lună, respectiv 90 de milioane de euro anual. Aceste valori sunt calcule prezentate de organizație.

FPIOR a propus Guvernului un pachet de măsuri pentru perioada 2026–2029. Printre acestea se numără reducerea TVA pentru HoReCa de la 11% la 9%, cu menținerea cotei timp de cel puțin trei ani, relansarea voucherelor de vacanță și lansarea unui program de finanțare dedicat industriei.

Alte propuneri vizează eșalonarea pe cel mult 36 de luni a datoriilor fiscale pentru firmele viabile, reducerea contribuțiilor sociale pentru primii 4.000–5.000 de lei din salariul brut al angajaților din domeniile CAEN 55 și 56 și acordarea unor garanții de stat de 80–90% pentru credite.

Organizația mai solicită facilități fiscale pentru investițiile în modernizare și eficiență energetică, finanțarea formării profesionale și introducerea unei autorizații unice pentru operatorii HoReCa.

În privința voucherelor de vacanță, FPIOR propune o valoare anuală de 1.600–2.000 de lei și o bonificație de 20% pentru utilizarea acestora în extrasezon, în perioada octombrie-mai. Măsurile sunt propuneri ale federației și nu reprezintă politici adoptate de Guvern.

Strategia națională de turism, până în 2035

Strategia națională de turism 2023–2035 include dezvoltarea și promovarea unor produse precum turismul rural, cultural, balnear și ecoturismul. Potrivit OECD, finanțarea națională pentru turism a scăzut în 2025, iar dezvoltarea destinațiilor și a organizațiilor de management al destinației rămâne o prioritate.

În 2025, România avea 36 de organizații de management al destinației certificate, la nivel regional, județean și local.