Lege controversată în Bulgaria: inscripții obligatorii în bulgară, dar și cu litere latine. De ce au ajuns parlamentarii subiect de glume

Un proiect de lege privind protejarea limbii bulgare, inițiat de partidul extremist naționalist „Vazrazhdane”, a devenit subiect de ironii pe rețelele sociale după ce Parlamentul de la Sofia l-a adoptat în primă lectură. Printre prevederile care au atras atenția se numără obligația ca inscripțiile din spațiul public să fie redactate exclusiv în limba bulgară, dar și posibilitatea transliterării acestora cu litere latine în locul unei traduceri. A doua parte din decizie a atras atenția cetățenilor datorită asocierii cu o formă informală de scriere a limbii bulgare cu alfabet latin, cunoscută și sub denumirea ironică de „maymunitsa” („scrierea maimuțelor”). „Adevărul” a discutat cu politologul bulgar Dimitar Keranov despre controversele provocate de proiect și despre miza politică a inițiativei.

Glumă cu limba bulgară în alfabetul latin Foto: Facebook

Proiectul de lege privind protejarea limbii bulgare a trecut de primul vot

Parlamentul Bulgariei a adoptat pe 4 noiembrie, în primă lectură, proiectul de lege privind limba bulgară, inițiat de partidul naționalist Vazrazhdane. Propunerea a fost susținută de 153 de parlamentari, fără voturi împotrivă sau abțineri, în timp ce reprezentanții Mișcării pentru Drepturi și Libertăți (DPS) nu au participat la vot, iar internetul a explodat cu satira din partea cetățenilor și afacerilor.

Proiectul urmărește să stabilească un cadru legislativ unitar pentru utilizarea limbii bulgare în spațiul public, inclusiv în administrație, educație, mass-media și comunicarea electronică. Printre prevederi se numără obligativitatea folosirii limbii bulgare în inscripțiile și mesajele publice, inclusiv pe clădiri, vehicule și uniformele funcționarilor.

Deși inițiatorii susțin că măsura este necesară pentru protejarea limbii și a alfabetului chirilic, textul permite și transliterarea cu alfabet latin sub inscripția în chirilică, potrivit regulilor prevăzute de legislația bulgară privind transliterarea. Utilizarea unei limbi străine este încă permisă în anumite situații, inclusiv în activitățile comerciale și turistice.

Inițiatorii susțin că măsura este necesară pentru protejarea limbii și a alfabetului chirilic, în condițiile în care inscripțiile în limba engleză au devenit tot mai frecvente în orașele bulgare.

Proiectul nu a devenit încă lege. După votul din prima lectură, parlamentarii au stabilit un termen de trei săptămâni pentru depunerea amendamentelor înainte de a doua lectură, în care prevederile pot fi modificate.

De ce a devenit proiectul subiect de glume pe internet

Pe rețelele sociale, bulgarii au început să ironizeze ideea că, în locul inscripțiilor în engleză, ar putea apărea texte în limba bulgară scrise cu litere latine.

Glumele fac trimitere la „shlyokavitsa” (шльокавица), un stil informal de scriere care presupune redarea cuvintelor bulgărești folosind alfabetul latin și, uneori, cifre sau alte simboluri. Acesta mai este numit „maymunitsa” (маймуница), termen care poate fi tradus aproximativ prin „scrierea maimuțelor”, „păsărească”.

De exemplu, cuvântul bulgăresc „баща” (tată) poate fi scris „bashta” sau chiar „ba6ta”, în timp ce „пиша” (scriu) devine „pisha” sau „pi6a”. Nu există însă un sistem unitar de scriere, iar utilizatorii combină litere și cifre în funcție de pronunție și de preferințe.

Fenomenul a apărut odată cu dezvoltarea comunicării digitale, în special în perioada în care tastaturile, dispozitivele și programele nu ofereau întotdeauna suport adecvat pentru alfabetul chirilic. În primii ani ai internetului și ai mesajelor SMS, scrierea cu litere latine era o soluție practică pentru utilizatorii care nu aveau acces la tastaturi în limba bulgară.

Ulterior, odată cu răspândirea tastaturilor și a dispozitivelor care permit utilizarea chirilicei, practica a început să fie privită tot mai critic. În Bulgaria, „shlyokavitsa” a căpătat o conotație peiorativă, fiind asociată cu scrierea neîngrijită și cu îndepărtarea de normele ortografice. Denumirea „maymunitsa” accentuează tocmai caracterul dezordonat și greu de citit al acestui tip de scriere.

Această scriere are, în prezent, și o asociere cu comunitățile cu venituri mai reduse, unde accesul la cursuri de alfabetizare digitală, la sisteme de operare moderne adaptate limbii bulgare și care permit utilizarea alfabetului chirilic sau la educație lingvistică formală poate fi mai limitat.

Totuși, obiceiul de a scrie bulgara cu litere latine nu a apărut exclusiv în aceste medii, ci s-a răspândit inițial prin cultura tinerilor, jocurile online și mesajele SMS trimise de pe telefoanele mobile mai vechi. Ulterior, practica a fost preluată și păstrată în anumite subculturi și comunități online, unde a continuat să evolueze chiar și după ce limitările tehnologice care au favorizat apariția sa au dispărut.

Ironia actuală vine din faptul că un proiect prezentat drept o inițiativă de protejare a alfabetului chirilic a readus în discuție posibilitatea ca limba bulgară să fie afișată și în alfabet latin. Pentru mulți utilizatori, ideea ca instituțiile publice să ajungă să folosească o formă de scriere asociată în mod tradițional cu mesajele informale de pe internet a devenit un motiv de amuzament, fiind folosit și în mesaje comice de marketing de la anumite firme.

Imagine AI cu semnul de "Stop" în limba bulgară, dar în alfabetul latin Foto: Facebook

Vedem o imagine AI cu semnul de "Stop" în limba bulgară, dar în alfabetul latin, iar un utilizator răspunde că nu se va mai spune în engleză „Police" ci vor spune "POLITSIYA"

Politolog bulgar: „Nu există o amenințare reală la adresa limbii bulgare”

Politologul bulgar Dimitar Keranov consideră că proiectul de lege trebuie privit în primul rând prin prisma intereselor politice ale partidelor naționaliste.

„Partidele naționaliste, mai ales atunci când sunt în declin, caută în mod constant subiecte simbolice care să le mobilizeze alegătorii și să le aducă puțină atenție din partea presei, iar acest proiect de lege se înscrie în același tipar. Nu există o amenințare reală la adresa limbii bulgare sau a alfabetului chirilic bulgar: bulgara este limba oficială a țării, chirilica bulgară este folosită peste tot și nu există probleme de comunicare”, a explicat acesta.

Politologul atrage atenția și asupra diferenței dintre transliterare și traducere, considerând că prevederile proiectului ar putea produce mai multă confuzie decât claritate.

„În practică, proiectul ar putea avea efectul opus celui promis, deoarece este vag, iar aplicarea sa în practică este discutabilă. El permite transliterarea limbii bulgare cu litere latine sub inscripțiile în chirilică, ceea ce ar putea crea o scriere paralelă absurdă, care nu îi ajută nici pe vizitatorii străini, nici pe bulgari.

Nu este nicio problemă ca pe inscripții să existe și text în engleză sub cel în bulgară, pentru a-i ajuta pe turiști, mai ales că Bulgaria este o țară turistică”, susține Keranov.

„Imaginați-vă limba română scrisă cu litere chirilice bulgare”

Dimitar Keranov consideră că inițiativa riscă să afecteze și imaginea Bulgariei, având în vedere rolul istoric al țării în dezvoltarea și răspândirea alfabetului chirilic.

Bulgaria are o legătură istorică importantă cu alfabetul chirilic, iar aderarea sa la Uniunea Europeană a contribuit la recunoașterea acestuia drept al treilea alfabet oficial al instituțiilor europene, alături de alfabetul latin și cel grec.

„Proiectul ar afecta și imaginea unei țări în care s-a născut scrierea chirilică și care a adus-o în UE drept al treilea alfabet oficial. Imaginați-vă limba română scrisă cu litere chirilice bulgare: «Бине ац венит ъйн Букурещ» (Bine ați venit în București).

Exact asta au făcut autoritățile sovietice în Moldova, impunând un alfabet chirilic bazat pe cel rusesc, pentru a promova o așa-numită limbă moldovenească, prezentată ca diferită de română. Sau imaginați-vă germana scrisă cu chirilice: «Вилкомен ин Дойчланд» (Willkommen in Deutschland)”, a explicat acesta.

Keranov subliniază că proiectul poartă denumirea de Legea privind limba bulgară și este prezentat drept o inițiativă de protejare a acesteia. Transliterarea reprezintă doar o parte a textului, însă tocmai această prevedere a generat cele mai multe glume și reacții ironice pe rețelele sociale.

De ce a fost susținut proiectul în unanimitate

În opinia politologului, votul din prima lectură nu trebuie interpretat neapărat ca o susținere fără rezerve a tuturor prevederilor proiectului.

Keranov consideră că formularea inițiativei în jurul ideii de protejare a limbii bulgare a făcut dificilă respingerea ei de către partidele parlamentare.

„Votul în prima lectură aprobă doar ideea generală, iar puțini politicieni vor să pară că votează împotriva «protejării limbii bulgare», așa că este un vot simbolic, cu un cost redus. Pentru majoritatea de guvernare, poate fi și o modalitate de a nu lăsa temele identitare naționaliștilor. Adevăratul test va fi a doua lectură”, a concluzionat politologul.

Astfel, dezbaterea nu se încheie odată cu votul din 4 noiembrie. Modificările care vor fi propuse înainte de a doua lectură vor arăta dacă parlamentarii vor păstra prevederile controversate sau dacă proiectul va fi modificat substanțial.