Viața la cămin, între improvizații și pericole. Cu ce greutăți se confruntă studenții români
2Între bugete limitate, cămine neadaptate nevoilor lor și alegeri alimentare nesănătoase, studenții români se confruntă cu provocări majore în încercarea de a-și gestiona eficient stilul de viață și performanța academică.
Viața de student poate fi o adevărată aventură și o poartă spre cunoaștere, o lume plină de oportunități, întâlniri care pot schimba cursul vieții, sau perioada în care se leagă unele dintre cele mai frumoase prietenii, în care nopțile petrecute învățând devin o obișnuință, iar cafeaua băută în grabă între cursuri, unul dintre puținele momente de respiro ale zilei. Însă, dincolo de acest farmec, anii petrecuți ca student vin și cu poveri: de la bugetul redus și programul încărcat până la cazarea într-un spațiu insuficient și neadecvat și o alimentație nepotrivită sau chiar nesănătoasă.
Într-o perioadă în care organismul este încă în plină dezvoltare, iar capacitatea de învățare este esențială pentru asigurarea unui viitor mai bun, mulți studenți din România (în total, 544.623 de studenți au fost înscrişi în anul universitar 2023-2024) se confruntă cu mari dificultăți financiare care se reflectă inclusiv în modul în care își alimentează organismul. De fapt, 29% dintre studenți susțin că provin din familii cu resurse financiare limitate sau insuficiente pentru acoperirea nevoilor de bază, în contextul în care 57% din venitul lor lunar (incluzând bani, bunuri și servicii gratuite) provine de la familie sau de la partenerul lor de viață, conform raportului „Social and Economic Conditions of Student Life in Europe – EUROSTUDENT 8 (2021-2024)“, la care au participat 25 de țări, inclusiv România.
O alimentație neechilibrată
Condițiile financiare dificile sunt doar una dintre cauzele care duc la o alimentație nepotrivită și nesănătoasă în rândul studenților. Alți factori decisivi sunt lipsa condițiilor pentru gătit și a timpului necesar pentru a face acest lucru, precum și lipsa cunoștințelor privind organizarea unui buget sau nutriția sănătoasă.
„Weekend Adevărul“ a discutat cu vicepreședintele Uniunii Studenților din România (Relații Externe), Alexandru Streinu, asistent medical generalist licențiat și tehnician nutriționist acreditat, pentru a înțelege mai bine fenomenul privind alimentația studenților: de la obiceiurile lor alimentare la condițiile (uneori periculoase) în care trebuie să gătească. „Alimentația studenților din România este, în general, foarte neechilibrată și este influențată de bugetul limitat pe care îl au, de programul haotic – vorbim aici de un orar supraîncărcat – și, nu în ultimul rând, de lipsa educației privind o nutriție sănătoasă. Foarte mulți studenți se bazează pe mâncarea de tip fast-food, produse din magazinele de cartier – alimente procesate – care, până la urmă, sunt cele mai ieftine și cel mai ușor de procurat, dar, din păcate, nu oferă un aport nutrițional adecvat“, a explicat acesta.
De asemenea, nici când vine vorba de gustările luate la facultate, alternativele sănătoase nu sunt pe primul loc atât din cauza bugetului redus, cât și a accesului la ele. „Între cursuri, mulți studenți aleg gustări rapide care, din păcate, nu sunt foarte sănătoase și nu oferă un aport nutrițional bun. Vorbim aici de covrigi sau produse de tip fast-food, care sunt cele mai accesibile opțiuni. Am observat că în jurul campusurilor universitare există aparate de tip vending machine, care sunt încărcate cu produse cu un aport nutritiv scăzut, cum ar fi chipsurile, snackurile și băuturile energizante. Aceste produse nu sunt deloc benefice pentru sănătatea studenților, mai ales în contextul unui program prelungit și al stresului zilnic“, a mai explicat vicepreședintele Uniunii Studenților din România.
Bugetul redus, principala cauză
În general, studenții care nu locuiesc cu părinții lor alocă cea mai mare parte a bugetului/venitului lunar (inclusiv sprijinul sub formă de bunuri și servicii) pentru cheltuielile privind cazarea, respectiv 29%, iar pentru mâncare, aceștia alocă 26% din venit. În plus, pentru 18% dintre studenți, costurile legate de locuință sunt o adevărată povară, întrucât ajung să acopere peste 40% din bugetul lor lunar. În acest context, mulți studenți din România se confruntă cu mari dificultăți în a-și asigura o alimentație sănătoasă.
„Principalul motiv al alimentației dezechilibrate în rândul studenților este bugetul limitat. Mulți studenți nu reușesc să se angajeze în timpul anilor de studiu din cauza programului încărcat. Astfel, se bazează pe produsele ieftine pe care le găsesc în supermarketuri și pe cele care pot fi preparate rapid. Din păcate, nu toate căminele sunt echipate cu bucătării unde studenții ar putea să-și prepare mâncarea, așa că mulți se orientează spre mâncare care nu implică mult efort pentru pregătire“, a mai punctat Alexandru Streinu.
În contextul în care peste 70% dintre studenți nu locuiesc cu părinții lor, mulți sunt nevoiți să muncească pentru a-și acoperi cel puțin o parte din cheltuielile lunare. Astfel, 42% dintre studenții din România lucrau în semestrul universitar din perioada primăvară-vară 2023, când au fost colectate datele analizate în studiul menționat. Majoritatea dintre ei – 80% – se angajaseră pentru a-și acoperi costurile de trai, iar peste 50% pentru că altfel nu și-ar fi permis să fie studenți. În același timp, studenții care nu locuiesc cu părinții lor au, în medie, 21 de ore de cursuri pe săptămână (al doilea cel mai mare număr de ore), iar cei care nu lucrează deloc au chiar 22 de ore. De asemenea, studenții mai alocă încă 17 ore săptămânal pentru studiu în afara cursurilor, astfel că, mulți dintre ei, și dacă ar vrea să se angajeze chiar și cu jumătate de normă nu ar putea să o facă din cauza programei foarte încărcate, iar dacă ar face-o, ar sacrifica multe ore din timpul alocat învățării. În fapt, 1 din 3 studenți din cele 25 de țări ar vrea să studieze mai puțin, potrivit Eurostudent.
Deși, procentual, numărul studenților care se confruntă cu dificultăți financiare foarte grave sau grave a scăzut ușor în ultimii ani, în continuare 20% dintre ei nu își permit o cheltuială majoră neprevăzută. Acaparați de griji și cu puțin timp liber la dispoziție, studenții acordă o importanță scăzută alimentației, mai ales în primii ani din parcursul universitar. Pentru mulți dintre ei, pachetul de acasă rămâne opțiunea principală. „Majoritatea colegilor vin cu pachete de acasă la sfârșitul săptămânii, părinții fiind cei care se ocupă de acest aspect. În cazul celor care locuiesc în orașe mai îndepărtate de centrul universitar, pachetele sunt trimise cu trenul sau cu microbuzul, iar studenții le ridică din gări sau autogări. Această practică este foarte frecventă printre studenții cazați la cămin“, a declarat vicepreședintele Uniunii Studenților.
Gătitul la cămin, între necesitate și pericol
Studenții care locuiesc la cămin încearcă să se adapteze condițiilor de trai care, de multe ori, nu le satisfac nevoile de bază, inclusiv în ceea ce privește spațiul necesar pentru prepararea și depozitarea mâncării. „Mulți studenți folosesc plite portabile și gătesc direct în camera de cămin deoarece bucătăriile sunt, de obicei, una pe fiecare etaj sau culoar, dar acestea sunt mai degrabă oficii unde studenții mănâncă, nu bucătării complet echipate, iar în multe cămine aceste spații lipsesc cu desăvârșire“, a declarat Alexandru Streinu. Cu alte cuvinte, lipsa unui spațiu adecvat îi determină pe mulți studenți să pună în practică diverse improvizații care, uneori, din cauza rețelelor de electricitate vechi din cămine, pot provoca incidente.
În toamna acestui an, cu doar câteva zile înainte de începerea anului universitar, un incendiu a izbucnit în căminul P22 al Universității Politehnica București. Deși conducerea universității susține că un frigider vechi care s-a supraîncălzit a fost cauza incendiului, studenții învinuiesc instalațiile electrice vechi din cămine.
Directorul general administrativ al Universității Politehnica București, Mihai Corocăescu, a declarat pentru „Adevărul“ că studenții „își cumpără prelungitoarele din piață, că sunt mai ieftine, dar nu realizează că aceste produse pot deveni periculoase. Își prepară alimentele folosind tot soiul de dispozitive improvizate și îndoielnice. Își gătesc în camere sau chiar pe holul căminelor folosind reșouri sau plite. Bagă în priză diverse aparate transmise din generație în generație. Să vă uitați pe grupurile de anunțuri. Dar noi le oferim cantine unde să mănânce. Au cantină în campus, au cantine grupate pe facultăți. Avem cantină și în Rectorat, și în Leu“. De cealaltă parte, nu toate căminele pentru studenți au cantine situate în apropiere, astfel că, pentru mulți dintre ei, cea mai ieftină și mai la îndemână metodă prin care pot mânca ceva gătit și poate chiar mai sănătos este să își gătească în cameră.
De asemenea, și Alexandru Streinu a explicat faptul că „în multe dintre căminele de stat nu există bucătării dotate corespunzător, așa că studenții improvizează în camerele lor, de obicei la intrare. Această practică crește riscul de accidente, având în vedere calitatea și vechimea aparatelor utilizate. Multe cămine sunt vechi, construite cu sisteme electrice depășite, iar siguranța studenților este pusă în pericol din această cauză. Am observat că mulți colegi preferă să plece din căminele de stat și să se mute în cele private tocmai din acest motiv. În plus, bucătăriile din cămine nu sunt echipate corespunzător – nu au aragaze sau frigidere – și studenții se bazează pe aparate reciclate de la colegii care au terminat facultatea“.
Între ciocan și nicovală
Dincolo de aceste electrocasnice, într-o cameră de cămin pot locui chiar și șase studenți, fiecare cu laptopul și telefonul lui, plus alte electrocasnice necesare traiului, astfel că riscul de suprasolicitare a instalației electrice nu este reprezentat doar de o plită sau un aragaz de generație mai veche. Iar în căminele din Regie riscul este cu atât mai mare deoarece clădirile sunt construite în anii ’60-’70, iar instalația electrică nu mai face față noilor consumatori de energie. „Ca să se rezolve această situație, ar trebui regândit întreg proiectul instalației electrice, cap-coadă. Practic, ar trebui refăcută toată, de la zero. Dar este foarte greu să obții un aviz ATR (n.r. – aviz tehnic de racordare) de la Enel (n.e. – acum PPC). Ca să vă faceți o idee: dacă un cămin nou construit are acum 650 kW putere instalată, un cămin vechi are doar 80. Chiar dacă noi înlocuim componente vechi cu unele noi, puterea instalată prin avizul tehnic de racordare dat de Enel rămâne aceeași“, a mai explicat directorul general administrativ al Universității Politehnica București.
Până atunci, Alexandru Streinu îi încurajează pe studenți să colaboreze cu asociațiile membre ale Uniunii Studenților din România pentru a raporta problemele identificate la sistemele electrice. „În unele cămine există șefi de cămine desemnați chiar de studenți prin vot. Noi le recomandăm studenților să raporteze astfel de situații atât administratorului căminului, cât și conducerii universității, tocmai pentru a evalua riscurile și a interveni preventiv. Este esențial să se acționeze la timp pentru a evita incidentele și pentru a crea un mediu sigur pentru studenți“, a susținut reprezentantul studenților pentru „Weekend Adevărul“.
Însă, începând cu acest an universitar, contractul de închiriere a camerelor de cămin încheiat între Universitatea Politehnica București și studenți prevede explicit faptul că „studenții nu au voie să gătească în camerele sau holurile căminelor și sunt obligați să păstreze curățenia în oficiile destinate gătitului și spălatului“, dar și faptul că „suma totală a puterilor echipamentelor electrice utilizate în cadrul unei camere de cămin să nu depășească puterea maximă instalată stabilită la 1,00 kW pe cameră“.
Se încarcă comentariile...
