Vechile membre ale UE nu au nici o baza morala sa ceara socoteala pentru coruptie

In Germania, coruptia nu se vede in viata de zi cu zi pentru ca se practica mai mult la nivel inalt, in industria constructiilor si in institutiile de sanatate publica

Vechile tari membre ale Uniunii Europene nu au nici o baza morala sa ceara socoteala pentru coruptie "membrilor noi" din familia europeana, scrie cotidianul ungar Nepszabadsag, care publica un amplu grupaj despre coruptia din Germania, Franta, Slovacia si aminteste si de Romania. In Germania, coruptia nu se vede in viata de zi cu zi pentru ca se practica mai mult la nivel inalt, in industria constructiilor si in institutiile de sanatate publica. Spre exemplu, in locul "plicurilor", se practica acordarea de facilitati si influentarea deciziilor politice. Ziarul aminteste de scandalul politic izbucnit intre Helmut Kohl si Uniunea Crestin Democrata (CDU) la inceputul anilor '90. Fostul cancelar a recunoscut ca a primit intr-un cont secret 2 milioane de marci pe care i-a transformat in bugetul partidului. Ziarul mai scrie si despre o serie de parlamentari germani - printre care si Laurenz Meyer, politician CDU - care nu si-au declarat veniturile suplimentare. In Slovacia, coruptia este cea mai mare problema dupa cea a rromilor, scrie Nepszabadsag. Ziarul face referire la doua cazuri de coruptie care ii are ca protagonisti pe doi politicieni. Un deputat al Partidului Popular Democrat Slovac a fost arestat anul trecut cand iesea dintr-o cafenea cu 1 milion de coroane spaga in buzunar. Un alt exemplu semnificativ este cel al Ministerului de Interne slovac care a achizitionat anul trecut 140 de autoturisme de serviciu contra sumei de 56 de milioane de coroane. Seful Politiei de la departamentul anticoruptie a fost destituit dupa ce l-a informat pe ministrul de interne ca-l va da in urmarire. Ziarele au dezvaluit ulterior ca directorul firmei de transport care i-a vandut ministrului masinile este de fapt ruda cu "clientul". Cu toate acestea, urmarirea ministrului n-a mai avut loc, iar cazul a fost ingropat. Ziarul ungar mai aminteste de reteaua de coruptie creata in 1999 in jurul comisarului european pentru educatie si cercetare, Edith Cresson (Franta), care a dus practic la caderea intregului "guvern" al Uniunii Europene, adica a Comisiei Europene condusa la vremea respectiva de Jacques Santer. in scandal a fost atras si organismul antifrauda si anticoruptie al UE numit "Grupul de Actiune pentru Coordonarea Prevenirii Fraudei" (UCLAF), ce fusese infiintat cu un an in urma. O parte din conducerea UCLAF a fost schimbata, organismul a fost urgent reorganizat, iar denumirea i-a fost schimbata in "Oficiul European de Lupta contra Fraudei" (OLAF) avand ca sarcina sa apere interesele financiare ale Uniunii Europene. Dar si la adresa OLAF au fost formulate numeroase acuzatii ca ar fi "inchis ochii" in mai multe cazuri de frauda si coruptie. Biroul lui Hans-Martin Tillack, corespondentul de la Bruxelles al revistei germane Die Stern, a fost perchezitionat, pe motiv ca ziaristul a intentionat sa cumpere un document confidential al OLAF. Dar, potrivit unor informatii neconfirmate, Tillack ar fi descoperit ca OLAF - declarat campionul luptei impotriva coruptiei - ar fi implicat in cazuri de coruptie. "Coruptia este o hidra cu o mie de capete, cand i se taie un cap, ii cresc zece in loc", iar vechile state membre ale UE nu sunt straine de acest flagel. Hidra coruptiei se simte acasa in Europa", concluzioneaza semnatarul articolului.