Analiză „Am măsurat 20°C în Groenlanda”. Avertismentul unui celebru cercetător care explică de ce România riscă să rămână fără apă

0
Publicat:
Ultima actualizare:

De la șocul celor 20 de grade Celsius măsurate în Groenlanda, până la epuizarea pânzei freatice din Oltenia și criza apei din Mallorca, clima se schimbă. Reputatul cercetător Bogdan Onac dezvăluie mecanismul care dă peste cap clima planetei și lasă România fără rezerve subterane.

Clima se schimbă, situația e tot mai complicată
Seceta afectează tot mai multe zone ale lumii, iar Oltenia e printre ele. FOTO: Shutterstock

Sud-vestul Statelor Unite ale Americii și o zona tot mai extinsă din Oltenia au în comun problema apei și sunt printre cele mai afectate zone de schimbările climatice. Paleoclimatologul Bogdan Onac este cercetător la School of Geosciences din cadrul University of South Florida (SUA) și profesor asociat la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Interesele sale de cercetare se concentrează pe reconstrucția nivelului mării, a schimbărilor climatice și a paleomediului, folosind speleoteme, gheață și guano din diverse peșteri.

Românul locuiește în Florida, iar munca sa de cercetare se concentrează în sud-vestul Statelor Unite ale Americii, în Arizona, New Mexico și California, dar și în multe alte zone ale lumii. Într-o analiză pentru „Adevărul”, Bogdan Onac vorbește despre cum aceste regiuni americane au intrat într-o „balanță negativă” cronică de 15 ani. Vestea proastă este că exact aceeași problemă afectează o zonă importantă din Oltenia, regiune tot mai marcată de un proces de deșertificare, dar și litoralul Mării Negre. Autoritățile române nu au găsit încă o soluție.

Secetă în Arizona, criză în România

„Ceea ce vedem în state precum Arizona, California sau New Mexico este un scenariu de coșmar provocat de depășirea unei limite critice: de mai bine de un deceniu și jumătate, aportul de apă din precipitații este atât de scăzut încât nu mai poate compensa consumul. S-a intrat într-o balanță negativă permanentă. Consecința directă este că marile rezervoare subterane au început să se epuizeze într-un ritm accelerat. Oamenii au continuat să foreze tot mai adânc, sperând că vor găsi noi surse de apă potabilă, însă realitatea din teren este necruțătoare. În multe locuri, pur și simplu nu mai există apă pe care să o poți extrage. Este o epuizare structurală, o lecție dură despre ce se întâmplă când tratezi o resursă epuizabilă ca pe un sac fără fund”, spune expertul.

Totul se leagă și cu faptul că în Europa multe țări riscă să rămână fără apă. România nu doar că se află printre acestea, dar este și printre cele mai afectate. Astfel, țara noastră folosește peste o treime (33,9%) din resursele sale de apă, nivel care o plasează peste pragul de avertizare de 20%.

Bogdan Onac face muncă de cercetare în peșteri
Bogdan Onac caută răspunsuri despre schimbările climatice inclusiv în peșteri. FOTO: Arhivă

Dacă aparent situația este încă sub control, cifrele Eurostat arată că la nivelul întregii Uniuni Europene sunt utilizate doar 5,8% din resursele de apă dulce, provenite din ghețari, ape subterane, râuri și lacuri, ceea ce pune într-o altă lumină situația existentă la noi.

Deficit în Oltenia

„Sunt aproape 10 sau 15 ani în care balanța este negativă și este o problemă foarte mare cu apa. Același lucru se poate întâmpla și în România, și în multe alte țări. În copilăria mea iarna era iarnă și ningea. Toată acea zăpadă se topea și intra în pământ, unde se acumula. Acum apa nu mai circulă așa cum știam noi încă de copii, de la lecțiile de științele naturii.

Astfel, dacă, de exemplu, în sud-vestul Statelor Unite sunt perioade de secetă, în exact același timp există zone în alte părți ale Globului unde plouă excesiv, pentru că apa nu mai este redistribuită ca pe vremuri, aproximativ egal peste tot. Avem tot mai multe regiuni cu secetă și tot mai multe zone în care, în compensație, plouă enorm, deoarece apa respectivă continuă să circule cumva în natură. La noi, corespondentul zonei de sud-vest din SUA este Oltenia. Și știm că în Oltenia există zone care se confruntă cu o deșertificare accentuată. Probleme cu apa avem și pe litoralul Mării Negre”, mai spune el.

Dezastrul din spatele corvetelor blocate: Un general NATO explică de ce am ajuns la „momentul T0” și ce bani pierdem

Confruntați cu aceste fenomene, oamenii sunt nevoiți să sape tot mai adânc și să exploateze pânza freatică. Marea capcană, exact ca în Arizona, este că aceste acvifere de adâncime nu sunt infinite. Dacă tiparul climatic se menține uscat și nu mai avem precipitații suficiente pentru ca apa să ajungă în straturile geologice profunde, riscăm să blocăm și pânza freatică din Oltenia într-o balanță negativă cronică. În același timp, dacă apa din subteran este exploatată mai mult decât permite natura, localități întregi, cu precădere din sudul țării, riscă să ajungă în situația în care forajele scumpe și tot mai adânci nu vor mai scoate nicio picătură de apă.

Schimbări climatice globale

În același timp, deși pentru mulți pare încă greu de crezut, ceea ce se întâmplă acum într-un colț al lumii poate afecta direct natura din exact celălalt capăt al Globului.

„Ceea ce se întâmplă în zona subarctică și în Arctica influențează mai puțin circuitul strict al apei în natură, pentru că acolo este mai multă gheață. Dacă se topește, oceanul crește și, mai mult decât atât, în ocean intră apă dulce care face ca salinitatea să se schimbe, iar curenții marini să nu mai funcționeze așa cum o făceau înainte. Acestea sunt lucruri conectate într-un lanț. Din cauza acestor schimbări climatice la nivel atmospheric, ele se răsfrâng asupra circuitului marin. Când în circuitul marin se schimbă sau se blochează ceva, se pot provoca lucruri foarte dramatice”, adaugă el.

Colapsul Gulf Stream

Ceea ce se întâmplă, spre exemplu, în Atlanticul de Nord poate avea efecte care depășesc cu mult zona respectivă.

Mulți au început în ultimii ani să audă tot mai mult de Atlanticul de Nord, unde Gulf Stream-ul, apa caldă care vine din Marea Caraibelor sau din Golful Mexic, urcă pe coasta norvegiană și face ca temperaturile în Norvegia să fie cu 15, 20 sau 30 de grade mai mari decât în Siberia, la aceeași latitudine, sau în Groenlanda. Acel curent, din cauză că topirea este atât de puternică în Groenlanda și apa de la ghețari ajunge în Atlantic, își schimbă densitatea în coloana de apă. În consecință, curenții marini se modifică, încetinesc sau pot fi reduși. Când sunt reduși în totalitate, atunci apare o problemă, pentru că apa și aerul cald aduse de Gulf Stream în Norvegia, Marea Britanie sau Islanda vor intra într-o fază de răcire foarte bruscă”, explică Onac.

Ne va distruge inteligența artificială? Ion Stoica, românul care controlează infrastructura AI globală, dărâmă mitul apocalipsei

Expertul a putut să vadă cu ochii săi schimbările care au loc în Groenlanda.

„Am fost în două expediții în Groenlanda, iar vara aceasta merg în a treia. Am fost șocat când, la aproape 80 de grade nord, în mijlocul zilei, la soare, am măsurat 20 de grade Celsius. Nu mi-am imaginat vreodată că o să am 20 de grade acolo. Este adevărat că noaptea era minus 1 grad pe timpul lunii august, singura perioadă în care se poate merge, pentru că iarna temperaturile pot scădea la -40 sau -50 de grade. Vara, în schimb, când sunt 20 de grade, ghețarii se topesc într-un ritm nemaivăzut și nici măcar nu știu cum să descriu sunetul topirii lor. Este incredibil cât de mult se poate topi în timpul verii din calotele glaciare din Groenlanda. Ce am vrut să subliniez aici este faptul că, în timp ce în alte zone avem o încălzire, în altele apare o răcire accentuată”, mai afirmă Onac.

Modelul de adaptare

Situația din Oltenia mai poate fi comparată cu cea din anumite zone ale Spaniei. Un loc binecunoscut pentru Bogdan Onac, unde acesta își concentrează o parte a cercetării, este Mallorca.

„La noi, în România, avem acei munți care trec de 2.000 de metri și putem spune că încă mai sunt izvoare nesecate. Și totuși, vedem că se întâmplă ceva: rezervele de apă scad, mai ales în anumite zone. Pe de altă parte, sunt alte regiuni ale Europei care au probleme uriașe. Uitați-vă la Mallorca: deși are munți de până la 1.500 de metri, resursele lor de apă sunt aproape neglijabile. Au ajuns în situația în care apa pe care o pot extrage din foraje sau din rezervele lor subterane este tot mai puțină. Ei încearcă să se adapteze și au apelat la instalații de desalinizare a apei din mare, dar evident că această soluție este mult mai scumpă”, susține expertul.

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite