Panică pe litoralul din Grecia: sunt instalate bariere plutitoare pe plaje pentru a opri un pește toxic invaziv

Grecia instalează primele bariere plutitoare pentru a proteja înotătorii de peștele-balon argintiu. Favorizată de încălzirea apelor Mediteranei, această specie invazivă și extrem de toxică distruge echipamentele pescarilor și reprezintă un pericol major pentru siguranța publică pe plajele elene.

Autoritățile elene iau măsuri pentru a proteja turiștii FOTO Arhivă Adevărul

Măsura de urgență a fost implementată inițial în Chalkida, capitala insulei Evia, unde Golful Eubeea s-a transformat într-un adevărat teren de testare. După ce vara trecută turiștii s-au confruntat cu un val de meduze mov, apariția peștilor-balon cu fălci puternice a determinat Crucea Roșie elenă să emită o alertă publică privind riscul de răni grave și hemoragii. În acest context alarmant, municipalitatea a decis să blocheze accesul prădătorilor către zonele de scăldat.

„Datoria și principala noastră preocupare trebuie să fie siguranța cetățenilor”, spune Antonis Spanos, viceprimarul din Chalkida, cel care a coordonat luna trecută instalarea barierei plutitoare, prima de acest fel din Grecia. „Mai bine să prevenim decât să regretăm.”

La cei 40 de ani ai săi, Spanos face parte dintr-o nouă generație de politicieni locali, hotărâți să acționeze proactiv. El povestește că autoritățile au petrecut luni de zile obținând fonduri și organizând licitații pentru a se asigura că va fi montată cea mai eficientă barieră, înainte ca sistemul să fie aprobat de laboratorul general de stat, scrie The Guardian.

El mai spune că telefoanele de la primărie au sunat încontinuu, mulți bătrâni sunând să întrebe când vor fi montate sistemele. „Chiar azi dimineață a sunat o femeie care spunea că se va simți în siguranță să meargă la scăldat cu nepoții doar după ce plasa va fi la locul ei.”

Se pare că orașul Chalkida nu este singurul în această situație. Săptămâna aceasta, Nikos Choulieris, în vârstă de 63 de ani, care conduce de mult timp o școală de scufundări în oraș, se afla pe mare alături de echipa sa într-o barcă pneumatică rapidă. Aceștia ancorau și mai multe bariere plutitoare pe fundul mării, în largul plajelor din nordul golfului, pe măsură ce și alte municipalități le urmau exemplul.

„Fac scufundări de peste 40 de ani și nu m-am gândit niciodată că va veni ziua în care voi face asta”, spune Choulieris. „Temperaturile mării au crescut clar, iar acest lucru a creat condiții extrem de favorabile pentru ceea ce vedem acum.”

În săptămânile următoare, o lungime estimată la 7 km de barieră plutitoare va fi transportată cu camioanele în regiune, direct de la Atena.

„Nu cred că va putea trece ceva prin plasa aceea, nici măcar colții unui pește balon”, adaugă Choulieris. „Este foarte deasă și extrem de rezistentă. Ar trebui să muște mult timp în același loc ca să o rupă, și nu cred că vor face asta.”

O problemă de proporții regionale

Înmulțirea speciei Lagocephalus sceleratus este atât de mare încât oficialii vorbesc despre întreaga Mediterană de Est ca fiind victima acestui dăunător acvatic. La fel ca peștele leu, originar din regiunea Indo-Pacifică, această specie în formă de torpilă a fost atrasă, conform oamenilor de știință, de apele tot mai calde ale Mediteranei, intrând în bazin prin Canalul Suez, din Marea Roșie.

Pescarii din Cipru au fost primii care au raportat că capturile și plasele lor erau distruse de acest intrus necomestibil. În 2024, autoritățile cipriote au introdus stimulente financiare pentru a stăvili înmulțirea lor, printr-un program de eradicare susținut de guvern, în urma căruia peste 103 tone de pește balon au fost eliminate din apele de coastă.

Responsabila cu pescuitul de pe insulă, Katerina Georgiou, a pus răspândirea speciei pe seama „adaptabilității sale remarcabile”. Ea a declarat pentru postul local Sigma că, în lipsa unui recensământ, este „imposibil să se tragă concluzii sigure despre stocul total sau despre evoluția viitoare a populației”. Prezența peștelui balon nu este un fenomen temporar, ci o nouă realitate care nu poate fi ignorată, a adăugat ea.

Săptămâna trecută, Atena a anunțat un program similar de recompensare a pescuitului, oferind 5,33 EUR pentru fiecare kilogram de pește toxic predat autorităților.

Pescarii greci, care se plâng la rândul lor de distrugerea plaselor și a echipamentelor de pescuit, vor primi și subvenții pentru combustibil în cadrul acestui plan finanțat de UE, aplicat inițial în Creta și în sudul Mării Egee. Odată colectați, peștii vor fi congelați și incinerați în unități guvernamentale, la fel ca în Cipru, a declarat Margaritis Schinas, ministrul agriculturii și fost vicepreședinte al Comisiei Europene.

Cum inițiativa vizează atât protejarea mediului marin, cât și sprijinirea comunităților de coastă și insulare, el a menționat că programul va fi cel mai probabil extins.

Turiștii sunt sceptici

„Toate astea vin prea târziu”, oftează Nikos Ayiaskoufitis, în vârstă de 54 de ani, savurând un pahar de vin alături de alți pescari amatori într-un mic port din Chalkida, unde se află sediul asociației lor. „Nicio măsură nu va fi eficientă, pentru că ceea ce vedem face parte din legile naturii.”

„Apele s-au încălzit, acești pești au migrat sau vor migra în această direcție, iar eu nu cred că recompensa este suficient de mare pentru ca pescarii profesioniști să vrea să se concentreze pe prinderea peștilor balon.”

Autoritățile elene s-au lovit, de asemenea, de un inamic neașteptat: activiștii care apară această specie. Un grup autointitulat „Inițiativa pentru Salvarea Peștelui Balon” a apărut săptămâna trecută, condamnând eforturile de eradicare. Aceștia susțin că măsurile ridică „serioase semne de întrebare etice” în cazul unei creaturi care are clar nevoie de „protecție și respect”.

La sfârșitul lunii iunie, autoritățile elene au anunțat primele măsuri de limitare a unei alte specii invazive: peștele-iepure.

Peștele-iepure, specie invazivă venită din Marea Roșie prin Canalul Suez, s-a răspândit treptat în apele Greciei și a ajuns să schimbe complet modul în care pescarii își desfășoară activitatea din care îşi câştigă traiul zilnic. Deși aceştia au atras atenția asupra fenomenului de mai mulți ani, autoritățile au anunțat abia recent primele măsuri, pe fondul presiunii tot mai mari generate de extinderea speciei și de efectele ei asupra turismului, în contextul în care mai mulţi turişti au fost muşcaţi de exemplare ajunse în apropierea plajelor.