Varianta unei extinderi NATO incluzand si Romania - "foarte probabila"

Anul in curs se anunta decisiv atat pentru cursa Romaniei de aderare la NATO, cat si pentru eforturile de integrare in UE - a repetat, ieri, intr-o conferinta de presa la Bucuresti, ministrul roman de

Anul in curs se anunta decisiv atat pentru cursa Romaniei de aderare la NATO, cat si pentru eforturile de integrare in UE - a repetat, ieri, intr-o conferinta de presa la Bucuresti, ministrul roman de Externe, Mircea Geoana. Desi decizia finala asupra extinderii Aliantei Nord-Atlantice va fi luata cu putin inaintea summitului de la Praga, seful diplomatiei de la Bucuresti este convins ca varianta unei extinderi de tipul "sapte din sapte" are cele mai mari sanse de a fi adoptata. Din semnalele primite in timpul recentei sale vizite la Washington, Geoana inclina sa creada ca Alianta pare "dispusa si capabila" sa gestioneze invitarea celor sapte tari candidate, pe cele trei directii strategice: nord-vestul, centrul si sud-estul Europei. Ca potential membru al flancului sud-estic, Romania intra in aceste calcule, insa o decizie favorabila la Praga depinde, in ultima instanta, de performantele de care tara noastra va da dovada pana atunci. Spre deosebire de campania de acum patru ani, acum "stim exact ce avem de facut", a subliniat ministrul roman de Externe, adaugand ca si statele membre ale Aliantei au o imagine mult mai clara asupra criteriilor de extindere. La sfarsitul lunii februarie au loc, la Bucuresti, doua importante vizite de evaluare: vizita unei delegatii americane compuse din reprezentanti ai Departamentului de Stat, Departamentului Apararii si ai agentiilor pe probleme de securitate, condusa de ambasadorul SUA la NATO, Nicholas Burns, si o alta a echipei secretariatului general al NATO, condusa de asistentul secretarului general, Edgar Buckley. Trecerea cu succes a acestor teste ar insemna ca Romania indeplineste conditia minima necesara pentru a fi luata in discutie ca un candidat credibil la Praga, a explicat Geoana. "Pentru noi, summitul de la Praga nu este doar un summit al extinderii si al normalizarii relatiilor Aliantei cu Rusia, ci si o ocazie de a regandi impreuna rolul NATO in noul context strategic al secolului XXI", a declarat ministrul roman de Externe, adaugand ca "Romania se gandeste deja la rolul pe care il va juca in cadrul Aliantei". In privinta cursei pentru integrare europeana, Mircea Geoana a lasat sa se inteleaga ca diplomatia de la Bucuresti va face eforturi intense pentru a obtine din partea Celor 15 un tratament egal pentru Romania si Bulgaria in raport cu cele zece candidate anuntate pentru primul val al extinderii UE. Sperand, probabil, ca eforturile diplomatice vor fi dublate de progrese pe plan intern, care sa mai anuleze din handicapul pe care tara noastra il are in privinta stadiului negocierilor, Geoana a apreciat ca "realista" posibilitatea ca Romania sa poata incheia negocierile "candva intre sfarsitul lui 2003 si 2004". In aceasta perspectiva, Romania ar putea participa direct la cateva momente importante pentru viitorul constructiei europene: alegerile pentru Parlamentul European, dezbaterile privind cadrul bugetar la UE, dezbaterile privind viitorul politicii agricole comune. Oricum, Bucurestiul asteapta din partea Celor 15 fixarea, anul acesta, a unui calendar ferm al aderarii sale la UE. "Summitul UE de la Copenhaga, de la sfarsitul acestui an, va trebui sa devina pentru Romania un al doilea moment de varf in relatia cu UE, dupa summitul de la Helsinki din 1999, in care sa fie stabilit si un orizont de timp al aderarii noastre la UE", a spus Geoana.