Un ghid virtual prin Pestera Muierilor

Situata in Cheile Galbenului, pe raza comunei Baia de Fier, Gorj, Pestera Muierilor atrage in fiecare an sute de turisti. Putini din cei care patrund insa sub boltele ornate cu concretiuni calcaroase

Situata in Cheile Galbenului, pe raza comunei Baia de Fier, Gorj, Pestera Muierilor atrage in fiecare an sute de turisti. Putini din cei care patrund insa sub boltele ornate cu concretiuni calcaroase cunosc istoricul galeriilor si semnificatia frumusetilor care pot fi admirate. O carte multimedia, semnata de speologi si biospeologi cu experienta si aparuta la editura Myotis, initiaza atat pe specialisti, cat si pe amatori in povestea fascinanta a locurilor. Turistul afla astfel ca Pestera Muierilor, monument al naturii, a fost explorata pe o lungime de 7 km, dar ca in circuitul turistic sunt inclusi doar 700 de metri. Drumul de acces la Pestera se desprinde din DN 67 (Ramnicu Valcea-Tg. Jiu), in dreptul localitatii Poienari; dupa 8 km, vizitatorul ajunge la complexul turistic aferent. Dupa ce a platit 30.000 pentru biletul de intrare, patrunde pe culoarul de acces de 130 metri, decorat din belsug cu stalactite, stalagmite, coloane. La jumatatea parcursului, se poate admira Orga, un imens dom in piatra. Pe podea, calcarul dizolvat de apele de infiltratie a construit borduri dantelate, botezate "bazinele mici". Galeria se largeste brusc; spre stanga, turistul patrunde in Sala Altarului, denumita astfel dupa coloanele impresionante care sustin bolta. Arabescuri dantelate in partea stanga sugereaza un amvon, iar la capatul salii, o lespede de piatra cu scurgeri rosiatice de oxid de fier a fost botezata "Piatra insangerata". Turistul se intoarce apoi in galeria principala, ca sa ajunga in sala denumita La Urs - locul unde s-au gasit oseminte fosile de Ursus Spelaeus. Mai incolo, traseul continua cu Bazinele Mari si cu Sala Turcului, care si-a primit numele dupa o legenda. Sub boltile racoroase, locuitorii din zona, in special femeile si copiii, si-au gasit dintotdeauna refugiu din calea navalitorilor. Se spune ca un singur turc a reusit sa patrunda in pestera, in urmarirea unei fecioare; Dumnezeu a auzit insa strigatul ei de disperare si i-a transformat pe amandoi in stana de piatra. In stanga, se afla Sala Minunilor, denumita astfel dupa frumusetea turturilor de calcar care o orneaza. Din pacate, o buna parte din podoabele naturale au fost rupte de turisti pe post de suvenir; sala a fost inchisa publicului in speranta ca s-ar mai putea salva ceva. Ultima portiune amenajata din galeria principala e Sala cu Guano, unde sunt depozite de excremente de lilieci. In stanga, Sala Boltilor are tavanul decorat cu "Pielea de leopard", un desen schitat pe stanca cu particule fine de nisip si argila. In galeriile din spatele Salii Boltilor exista minuscule vietati care traiesc numai aici, fosile vii ale unei lumi demult disparute. La 10 metri de iesire, in dreapta, se deschide legatura spre Galeria Musteriana, unde s-au descoperit urme de locuire ale omului primitiv. Turistul care ajunge in zona poate sa stea la cort (fara sa plateasca taxa de campare), la casute de lemn, la cabana turistica cu 20 de locuri, sau la motelul cu 60. Exista si apa calda, si restaurant, si bar. In drum spre pestera, se poate vizita biserica satului, ctitorie brancoveneasca, iar doritorii pot sta dupa pofta inimii la iarba verde, intr-un peisaj pitoresc, cu Muntii Parang profilandu-se in zare. Cei interesati de geneza pesterii si de descoperirile care s-au facut aici (in anii '70, spre exemplu, a fost gasita o sala decorata cu concretiuni de dahlit, un mineral fosfo-carbonic rar) pot cumpara ghidul virtual pe CD Rom de la gura pesterii.