Un director de școală a cerut poliției să-i păzească elevii de dealerii de droguri
0Consumul de substanțe psihoactive în rândul elevilor tinde să devină un fenomen, pe care școlile nu sunt pregătite să-l gestioneze. Directorul unei școli din România a cerut ca polițiștii să fie prezenți în jurul școlii, pentru a scădea riscul, iar primarul vorbește public despre fenomen.
În comuna Călărași, din județul Dolj, se întâmplă un lucru rar întâlnit: primarul localității face frecvent referire, în postările sale de pe rețelele sociale, la consumul de substanțe psihoactive întâlnit în special în rândul adolescenților, iar directorul școlii îi susține demersul.
La începutul săptămânii, polițiștii locali din comună au primit sarcini precise de a supraveghea zona școlilor, pentru a preveni pe de o parte absenteismul, iar pe de alta pentru a descuraja traficul și consumul de substanțe psihoactive care se bănuiește că s-ar desfășura în zonă. La liceul din comună, un liceu tehnologic, vin elevi din mai multe localități învecinate, cei mai mulți navetiști.
Subiectul consumului de substanțe psihoactive este unul deosebit de sensibil, recunoaște directorul Liceului Tehnologic „Petre Baniță” Călărași, Florin Onete, pentru că, deși se întâmplă, și nu chiar rar, ca profesorii să bănuiască anumiți elevi de consum, pârghiile pe care le au la dispoziție le permit să facă extrem de puțin. Acțiuni preventive s-au derulat și se vor derula în continuare – una, la care au fost invitați părinții elevilor, s-a desfășurat chiar miercuri, 5 martie - , însă, spune directorul, este nevoie de mai mult, așa că se bucură că polițiștii locali vor fi și mai prezenți în zonă.
„Noi rămânem doar cu această suspiciune”
„Am avut și situații - vă dau un caz concret, pentru că trebuie să facem front comun acestui aspect care e din ce în ce mai frecvent - de elev spre exemplu căruia i-a venit rău. Am mers cu el la spital, am solicitat medicilor de acolo - Domnule, se pot recolta probe, putem să vedem dacă acest copil a consumat ceva substanțe interzise? Nu-nu-nu, nu avem voie să facem așa ceva! - Și atunci noi rămânem doar cu această suspiciune. Eu nu pot să-i spun părintelui - Domnule, vezi că copilul dumitale e suspect de a consuma ceva! - pentru că nu am o dovadă palpabilă, ceva analize clare din care să reiasă acest lucru. Și atunci ne învârtim în acest cerc de suspiciuni în care și noi presupunem, și primăria presupune, și, iacătă, realitatea pare să confirme oarecum aceste suspiciuni, dar, fără dovezi, încă o dată, e destul de dificil. Mai ales în democrația asta în care vă dați seama ce ar însemna, eu, ca director, să fac o afirmație...”, explică directorul cât de dificil este de abordat problema.
Directorul explică și cum se procedează în cazul unei suspiciuni. În situația în care un cadru didactic observă un comportament anormal al elevului este înștiințat consilierul școlar. Acesta poartă o discuție cu elevul, informează colegii din școală, se ia legătura cu părinții, li se expune acestora situația și, „eventual facem o atenționare și către poliție și spunem – vedeți, copiii... de la clasa X, Y,Z au în această perioadă un comportament anormal, să vadă dumnealor mai departe cum pot să gestioneze. Anunțăm poliția națională, ei au atribuții”, explică directorul.
La discuțiile directe cu părinții au întâmpinat și surprize. „Pur și simplu nu-l interesează, de foarte multe ori, spune că nu există așa ceva, e imposibil. Sunt cazurile fericite în care părinții sunt cu copiii acasă, și sunt destul de puține. Foarte mulți sunt lăsați cu bunicii, foarte mulți părinți sunt plecați la muncă în străinătate. Imaginați-vă ce înseamnă ca un adolescent de 16 ani, supus anturajului, să rămână acasă doar cu un bunic care are peste 65-70 ani. Ce autoritatea mai poate avea în fața acelui copil? Sunt multe de spus. Să știți că aceste cazuri sunt frecvente cred că în majoritatea liceelor, dar noi le mediatizăm mereu, facem apel, facem acțiuni și chiar mă bucur că după atâta timp au înțeles că trebuie să fie permanentă poliția locală în preajma școlilor și chiar în incinta școlilor. Și i-am rugat, nu doar în pauze, în timpul orelor, să vină, să facă controale”, adaugă directorul.
Ce lipsește cu adevărat este posibilitatea de a se interveni efectiv, pentru că de norme care să prevadă completarea de documente și raportări de tot felul nu duce lipsă sistemul, crede directorul.
„Și cei de la antidrog (n. red. – Agenția Națională Antidrog, instituție aflată în această perioadă în reorganizare, ca urmare a adoptării unei noi strategii prin care se dorește să se pună mai mare accent pe prevenție și tratare, prin centre de sănătate mintală, în detrimentul strategiei de a pedepsi consumatorii) sunt la fel ca noi. Adică, văzând ce legislație este în vigoare, suntem de multe ori legați de mâini și de picioare. Știu, e mult mai ușor să te faci că nu vezi, să te faci că nu există astfel de cazuri, dar, uitați, ajungem din ce în ce la consum la vârste tot mai mici, tot mai fragede. Și vorbim de acele <legale>, cum le spun ei, care pe mine m-au terorizat și chiar cei de la Antidrog mi-au spus: nu avem ce să facem, ele nu sunt pe lista substanțelor interzise și atunci, până le introduc pe lista substanțelor, ele se consumă. Personal, și colegii mei și profesorii de serviciu, văd zilnic copii care au un comportament schimbat, anormal, să-i spunem așa, la ore, în timpul activităților extrașcolare, dar, din păcate, în afara faptului să-i atragem atenția, să încercăm să-l consiliem pe acel copil, să discutăm cu părinții acolo unde avem cu cine discuta, nu putem să facem multe. (...) Nu avem pârghii, eu, ca director de școală, nu am foarte multe pârghii. S-au creat atâtea proceduri greoaie, complexe, de raportări, de registre, de... Și pierdem la un moment dat esența”, atrage atenția cadrul didactic.
„A fost o agenție șchioapă, cu câțiva specialiști”
Expertul antidrog Cătălin Țone spune că lucrurile, chiar și după înființarea, oficial, de doar câteva zile, a Agenției Naționale pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și Adicțiilor (ANPCDDA), subordonată Secretariatului General al Guvernului, vor fi complicat de gestionat.
Ce pot face primăriile și școlile, explică expertul, este să pună accent pe prevenție realizată cu profesioniști care să nu se limiteze la a împărți pliante, ci să le prezinte autorităților locale, părinților și profesorilor informații relevante despre simptomatologie, despre modul cum acționează cei care vând, despre cum ar trebui să relaționeze cu copiii etc., iar datele privind suspiciuni de consum sau trafic de substanțe psihoactive să le transmită autorităților responsabile să cerceteze mai departe.
În prezent se lucrează, la nivelul Ministerului Educației, a mai spus expertul antidrog, la o procedură pentru cazurile în care în școală se descoperă o anumită substanță.
„Lucrăm acum pe o procedură, dar nu e așa de complicată, și cum să facă dacă identifică substanța propriu-zisă. Nu fac ei control, pentru că nu au voie, dar dacă îi predă un elev, sau dacă le găsesc aruncate, care este modul în care se procedează. Asta în Occident se face de 30-40 de ani. Nu s-a făcut asta până acum la noi, pentru că nu a avut cine să facă. A fost o agenție șchioapă, o știți destul de bine, care s-a desființat, cu câțiva specialiști. Asta ar fi trebuit să facă Agenția Națională din structura Ministerului de Interne. S-a desființat, de două zile s-a înființat Agenția Guvernamentală. La nivel de teritoriu, centrele de evaluare, CPECA, au fost preluate de către centrele de sănătate mintală, așa se numesc, care vor face și prevenire... Deci suntem într-o perioadă de tranziție”, a precizat Cătălin Țone.
Chiar și după tranziția de la ANA către ANPCDDA vor rămâne probleme de rezolvat. Nu sunt specialiști, atrage atenția Țone, iar asta este o problemă reală. „România este extrem de săracă. Eu mă duc acum în conferință cu 500 de elevi. Am avut anul trecut 168 de activități, cu peste 60.000 de beneficiari. Deci nu sunt oameni care să meargă să facă aceste instructaje. Și va mai dura încă 3, 4, 5, 7 ani până se vor pregăti unii ca să poată să meargă în fața unor adulți sau copii să le vorbească pe bune, sănătos și util pentru această situație”, a mai spus Țone.
Alte și alte disfuncționalități rămân de reglat. Se discută chiar în această perioadă în parlament, a mai precizat expertul anti-drog, definirea internării nevoluntare, pentru a se putea interveni în cazul tinerilor dependenți care au nevoie de servicii medicale în regim de spitalizare. Pe hârtie sunt de asemenea opt centre de tratare, însă deocamdată pe hârtie.
„Vin în online domnii consumatori vedete care spun că nu e rău să tragi un joint”
Ce-ar putea să funcționeze? Sunt trei perspective, explică expertul anti-drog. Va trebui ca strategia să se concentreze pe prevenire, combatere și tratament. „Așa se combate un fenomen care necesită specialiști din vaste domenii: psihiatru, psiholog, jurist, asistent social, etc. Fiecare trebuie să-și facă datoria pe segmentul lui”, spune Țone.
La fel de important este ca tinerilor să li se vorbească pe limba lor. „S-a făcut greșit. S-au dus cei de la agenție: <Nu vă drogați!>; <Vă prinde cu drog, vă duce la pușcărie>. Copiii au râs tot timpul. Și nu s-a făcut nimic. Eu fac altfel. Mă duc la aceste activități, am filmulețe cu ei, întreb eu ce sunt drogurile. Dau microfonul să răspundă, să spună, mă joc. (...) Am un cod QR la sfârșit. Dacă vor să-mi zică ceva, să mă întrebe ceva, să-mi spună. Cam ăsta e stilul. Asta ține la copii. Dar trebuie mers și spus. Pentru că vin în plan secund, în online, domnii traficanți de droguri și domnii consumatori vedete care spun că nu e rău să tragi un joint. Nu e rău să iei o pastilă, să vezi cum e. Nu e rău să...”, explică Țone cum decurg întâlnirile sale cu tinerii.
Pe înțelesul lor trebuie să fie și discuția cu părinții. Acestora li se prezintă imagini cu drogurile, pentru a le putea identifica, li se spune cum să-i verifice pe copii, cum să le verifice telefonul, care este limbajul folosit de traficanți, cum se discută despre droguri. Că vorbim de substanțe interzise sau sunt tot felul de combinații pe care autoritățile încă nu le-au introdus pe lista celor interzise contează mai puțin, mai spune Țone, pentru că toate au efect distructiv asupra sănătății.
Se încarcă comentariile...
