Turism ecologic în Deltă, cu investiţii britanice

Complexul de la Somova, un rai de cinci stele britanice, un model greu de urmat de autohtoni Noul gen de turism se străduieşte să ia amploare în Deltă, imitând un model britanic, însă

Complexul de la Somova, un rai de cinci stele britanice, un model greu de urmat de autohtoni

Noul gen de turism se străduieşte să ia amploare în Deltă, imitând un model britanic, însă majoritatea agenţilor de turism din partea locului încă se arată reticenţi faţă de econorme. În acest timp, localnicii cred că oricum turismul la negru, pe care ei îl practică de ani buni, e mai mult decât ecologic.

Un grup de turişti britanici, care au ajuns în Delta Dunării în urmă cu cinci ani şi au fost încântaţi de peisaje, dar nemulţumiţi de serviciile turistice oferite la acel moment, au construit la Somova, o localitate de pe buza Deltei, singurul complex turistic cu servicii ecologice din zonă.

Pe un deal, pe care în 2003 era doar vegetaţie, s-a ridicat în doi ani, cu 4,6 milioane de lire sterline, o mostră de turism englezesc. Pornind de la materialele de construcţie până la alimentele folosite, totul este ecologic. Complexul este construit din lemn şi acoperit cu stuf, în restaurant nu se folosesc peturile şi împrejurimile, adică cele două dealuri care delimitează complexul au fost cumpărate de britanici tocmai pentru a evita poluarea fonică.

Cu binoclul după păsări

"Nu cred că Deltei i se potriveşte un turism de masă şi ceea ce propun britanicii aici e cam ceea ce ne trebuie, de aceea am optat să vin ca administrator la Delta Nature Resort", spune Virgil Munteanu, fostul guvernator al Deltei Dunării. "Publicul-ţintă e format mai ales din turişti străini, care în general vin aici pentru faună, sunt ceea ce se cheamă birdwatchers.

Având o cultură ecologică mult mai înrădăcinată decât cea de pe la noi, ei nu acceptă să împartă acelaşi loc de cazare cu cei care practică vânătoarea şi de aceea am exclus vânătoarea din activităţile pe care le oferim", spune Munteanu. Străinii care ajung la Somova preferă să viziteze şi mănăstirile din apropiere şi sunt impresionaţi de hrana total organică pregătită de măicuţe.

Angajat "la englez"

"Astfel de investiţii ajută şi comunităţile din zonă, reciclând forţa de muncă care e din ce în ce tot mai bătrână. Cel puţin aici personalul e integral din zonă, mulţi au plecat să muncească în străinătate în urma crizei de după gripa aviară, dar anul ăsta s-au întors la noi", adaugă Virgil Munteanu.

Pe drumul dintre sat şi complexul turistic am întâlnit câţiva localnici care râvneau la un post "la englez", cum îi spun ei investitorului. "Am mai depus o dată CV-ul aici, dar cred că nu a fost potrivit momentul, era chiar cu aviara, acum încerc din nou, după 30 de ani de muncă în combinatul de la Tulcea vreau să lucrez ceva mai curat, dar mă împiedică niţel că nu ştiu engleza, sper să nu ţină cu dinţii de criteriul ăsta", spune optimist nea Pavel, localnic din Somova.

Britanicii s-au oprit tocmai la acest loc pentru că au ţinut să respecte normele britanice tipice unei staţiuni de trei stele, gândind că pe viitor satul ar putea deveni o astfel de staţiune. Prima dintre regulile britanice este ca localitatea să se afle la 15 minute de primul spital mare din oraş. "The Guardian" a introdus anul trecut complexul de la Somova în top ten destinaţii ecoturistice din Europa.

Aproape eco, în Uzlina

Cel mai mare complex turistic din Deltă, o investiţie integral autohtonă, este cel condus de Cornel Găină, fostul director al ANT Tulcea. În anul 1985, familia Găină a cumpărat o suprafaţă mică de teren şi o locuinţă pescărească în Delta Dunării, în satul Uzlina. Satul mai avea un singur locuitor, care locuieşte şi acum lângă complex. După 11 ani a deschis o pensiune, apoi un hotel, pentru ca în 2005 să deschidă câteva vile tip bungalow, toată investiţia ajungând la 15 milioane de euro.

Administratorul de la Cormoran recunoaşte că practică aici un turism parţial ecologic şi susţine că încă sunt multe piedici în acest sens din cauza administrării ineficiente a Deltei. "De multe ori ai senzaţia că aici te lupţi cu morile de vânt, faptul că se practică turismul la negru în imediata apropiere ne sufocă cu deşeuri. E vorba despre cei care îşi postează corturile la mică distanţă de complex, pescuiesc fără ca vreo autoritate să facă vreun control, stau câte două săptămâni şi lasă mormane de peturi, pe care oamenii noştri trebuie ulterior să le adune", spune preşedintele complexului Cormoran, Cornel Găină.

Turism la negru

"Avem staţie de epurare a apei, groapă ecologică, propria cultură de legume, dar cu peturile e mai complicat să le eliminăm. Comercianţii nu aduc sticle de sticlă în depozite pentru că sunt greu de manipulat şi atunci continuăm să folosim peturile de plastic în alimentaţia publică", spune Feiuzla Fevzi, directorul general al complexului. Peste jumătate din turiştii care ajung la Cormoran sunt străini. "Iniţial, 80% din cei care veneau aici erau pescari, care treptat au început să îşi aducă şi familiile, iar administratorul a încercat să-şi adapteze serviciile", conchide Găină. â

Localnicii din Deltă, care practică turismul la negru de când se ştiu, spun cu emfază că econormele le-au fost la îndemână dintotdeauna, susţinând că ei sunt cei care practică în primul rând turism ecologic. Aşa îşi explică de ce imediat după '90 turişii străini au preferat să se cazeze la case, şi nu la hoteluri. Ei susţin că investitorii străini ar avea de învăţat de la ei şi nu prea îi bate gândul să acceseze fonduri să-şi deschidă pensiuni şi să intre în legalitate, pentru că ar altera tradiţia locului.