Trovanţii au mai bine de zece milioane de ani
În exteriorul uneia din serpentinele şoselei ce leagă Horezu de Râmnicu Vâlcea (DN 67), mai precis la Costeşti, se desfăşoară o "expoziţie" de pietre mari, numite "Trovanţi". Puţini
În exteriorul uneia din serpentinele şoselei ce leagă Horezu de Râmnicu Vâlcea (DN 67), mai precis la Costeşti, se desfăşoară o "expoziţie" de pietre mari, numite "Trovanţi". Puţini turişti trec cu maşina pe-aici fără să se oprească şi să facă mici filmuleţe ori fotografii de grup, răsfiraţi printre relicvele rămase drept mărturie a zbuciumatei istorii a Pământului.
Ca să înţelegem mai bine despre ce pietre este vorba, am apelat la erudiţia muzeografului Eugen Deca. El ne-a furnizat următoarele amănunte: "Trovanţii (
copiii găsiţi
, într-o traducere aproximativă) sunt concreţiuni sferoidale formate din sedimente granulare miocene, în urmă cu peste 10 milioane de ani, în fosta Mare Sarmatică. Marele sculptor Constantin Brâncuşi a cunoscut şi el Trovanţii. Se pare că de-aici s-a inspirat când a redus la mijloacele primare capodopere precum
Oul şi Sfera
sau
Domnişoara Pogany
".
Deoarece mai multe pietre au cam început să dispară, mai ales cele de dimensiuni mici, Asociaţia Culturală "Ion Goga" din Costeşti şi-a propus să ia în îngrijire această rezervaţie şi să-i confere statutul de muzeu în aer liber.





















































