Toamna se numara... serviciile

Dr. Mireille Radoi Expert in Studii de Securitate

Mai trece un val, mai cade-un pod, mai trece-un summit..., o sedinta (extra)ordinara si presimt ca vom ajunge tot la serviciile de informatii. Nu cred sa ne prinda Craciunul si sa nu avem, intr-un fel sau altul, o reforma mai semnificativa in domeniu!
Pana acum, doar la SRI se vede ca ar bate vantul schimbarii: numirea unei persoane care nu a serbat inca 10 ani de la absolvirea Academiei Nationale de Informatii in functia de prim-adjunct al Directorului era de neconceput acum o vreme si inca mai este de neinchipuit in curtea altor servicii. Probabil ca regulile ierarhiilor bazate pe "eu stiu ca tu stii ca el stie..." dozeaza avansarile in alte structuri, mai mult sau mai putin secrete. Dar sa revin la o mai veche (de vreo 3 luni) poveste - caci deja a intrat in lumea basmului - Comunitatea de Informatii a Romaniei. Sa reluam firul epic: s-au discutat cateva formule de organizare, s-au intalnit cativa lideri politici, de opinie, responsabili din servicii si, in buna traditie romaneasca, s-a amanat totul sine die. Ne-am ales cu mai multe posibile variante de lucru. Cea mai la indemana - varianta reformatoare minimala - ar legifera actualul sistem de protocoale de colaborare dintre servicii. O alta varianta, de compromis, ar presupune constituirea unui departament subordonat CSAT (recte Presedintelui) menit sa analizeze influxul de date de la toate serviciile si sa elaboreze un singur material despre prioritatile zilnice de securitate nationala. S-a avansat si o varianta de reforma maximala: crearea unei structuri de analiza integrata a tuturor informatiilor de securitate, serviciilor ramanandu-le rolul de culegere si de prelucrare primara a informatiilor. Ne gandim ca o alta propunere ar putea delimita atributiile de verificare a informatiilor prin supraveghere operativa (a se citi surse umane si tehnice, deschise si secrete) de la toate serviciile, de celelalte directii de actiune pe care DGIA, SIE, SRI s.a.m.d. le au. Aceasta structura, subordonata conducerii Comunitatii, ar deservi atat serviciile care ar emite cereri de informare, cat si alti beneficiari legali, cum sunt structurile ministeriale (legate de justitie, de economie, de mediu, administratie publica etc.). Avantajele ar fi reducerea costurilor si cresterea eficientei (si a operativitatii) prin eliminarea suprapunerilor derivate din paralelismul liniilor specifice de munca. Aduc aminte si de Recomandarea 1713 (23 iunie a.c.) a Adunarii Parlamentului European privind controlul democratic al sectorului de securitate, care atragea atentia asupra necesitatii de a monitoriza bugetul si mandatele serviciilor, obiectiv mult mai simplu de atins daca s-ar face apel la aceasta maniera de organizare a Comunitatii. Astfel, contribuabilul roman va sti mai bine de ce primesc salarii atatia functionari publici din serviciile secrete. Fiecare scenariu de (re-)organizare a Comunitatii are puncte slabe si puncte forte. Pana acum nu s-a optat pentru vreuna dintre solutii (?), dar suntem convinsi ca toamna va inspira, in cele din urma, decizia.