Tăriceanu: România are nevoie de o republică parlamentară, nu de una semiprezidenţială

Preşedintele Partidului Naţional Liberal (PNL), premierul Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat azi, la Şcoala de vară a Tineretului Naţional Liberal, că România are nevoie de o republică

Preşedintele Partidului Naţional Liberal (PNL), premierul Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat azi, la Şcoala de vară a Tineretului Naţional Liberal, că România are nevoie de o republică parlamentară şi nu trebuie să se bazeze pe una semiprezidenţială, pe motiv că i se pare inacceptabilă acumularea puterii în mâna unui grup restrâns de oameni sau a unui singur om.

"PNL a pledat constant încă din 1990-1991 pentru o republică de tip parlamentar. Va trebui să încercăm să dăm României o Constituţie care să fie în acord cu principiile fundamentale după care toate ţările europene se conduc. Va trebui să eliminăm riscurile de exces, de autoritarism, care în România apar chiar dacă au trecut 17 ani de la căderea comunismului. Cu toate că societăţile moderne merg către un principiu care este împărţirea puterii, în România unii încearcă să acumuleze toată puterea în mâinile lor, ale unui mic grup sau eventual a unei singure persoane, şi aceste lucruri mi se par inacceptabile", a susţinut Tăriceanu.

Întrebat dacă PNL are un candidat pentru preşedinţie, Tăriceanu a precizat că a făcut o aluzie prin exprimarea susţinerii de către liberali a republicii parlamentare, adăugând că nu crede că atenţia PNL "trebuie să se îndrepte spre această funcţie".

"România nu trebuie să se bazeze pe o republică semiprezidenţială. Fără îndoială că PNL va participa la alegerile prezidenţiale şi ne vom desemna un candidat, dacă până atunci nu vor fi modificări constituţionale", a spus liderul liberalilor. El le-a explicat tinerilor liberali că "o Românie modernă şi europeană înseamnă o Românie cu instituţii democratice puternice, solide".

"Între puterile statului - justiţia, parlamentul şi executivul - trebuie să existe mecanisme prin care să se controleze derapajele. În România, după 1990, din păcate am plecat pe arhitectură constituţională care conţine ambiguităţi şi care în ceea ce înseamnă executivul introduce doi poli ai executivului: guvernul şi preşedinţia. Atunci când atribuţiunile nu sunt bine definite sau, mai grav, atunci când există interpretări personale ale Constituţiei din partea unora care sunt chemaţi să conducă, sigur că derapajele, conflictele, nu pot să fie evitate. Şi este ceea ce din păcate s-a întâmplat în România în ultimii doi ani şi jumătate. Acest lucru a marcat buna funcţionare a unora dintre instituţiile importante ale statului român, a creat confuzie la nivelul cetăţenilor, la nivelul UE, al celorlalte state", a conchis premierul.