Sute de milioane de lei, pentru mănăstiri inexistente

Patru lăcaşuri din judeţul Dolj au statut de mănăstire, deşi nu îndeplinesc nicio normă canonică. Pentru ele, Mitropolia Olteniei încasează bani grei Nouă mănăstiri. Atâtea

Patru lăcaşuri din judeţul Dolj au statut de mănăstire, deşi nu îndeplinesc nicio normă canonică. Pentru ele, Mitropolia Olteniei încasează bani grei

Nouă mănăstiri. Atâtea aşezăminte monahale spune Mitropolitul Olteniei, Teofan Savu, că păstoreşte. Pentru cele nouă obşti monahale şi pentru angajaţii lor, mitropolia primeşte sume de ordinul milioanelor de la bugetul de stat şi din donaţii. Patru dintre lăcaşuri sunt însă simple biserici sau, şi mai grav, clădiri obişnuite ce adăpostesc pivniţele cu băuturi ale Mitropoliei Olteniei!

Conform Legiuirilor Bisericii Ortodoxe Române, apărute la Editura Institutului Biblic şi de Misiune al BOR în 2003, o mănăstire trebuie să cuprindă o biserică, chilii, case de oaspeţi, bibliotecă, muzeu şi să fie persoană juridică de drept public. În plus, pe lângă stareţ, ea trebuie să mai adăpostească şi un număr de călugări sau călugăriţe, din rândul cărora se aleg economul, casie-rul, egumenul şi alţi responsabili cu diverse treburi interne în sânul obştii aşezământului. Fără ca aceste condiţii să fie îndeplinite, din punct de vedere canonic nu poate fi vorba de o mănăstire.

Statutul BOR, încălcat cu voioşie

În ciuda acestor Legiuiri din Statutul BOR, Teofan Savu, Mitropolitul Olteniei şi Arhiepiscopul Craiovei, menţine la statutul de mănăstiri patru aşezăminte care nu îndeplinesc sub nicio formă aceste cerinţe: Mănăstirea Bucovăţul Vechi - care este de fapt actualul Seminar Teologic - al cărei stareţ este Vasile Prescure, Schitul Sf. Mare Mucenic Gheorghe, în fapt podgoriile Arhiepiscopiei Craiova, care este condus de stareţul Grigore Sandu, Mănăstirea Sf. Dumitru Izvorâtorul de Mir, în realitate Catedrala Ortodoxă din Craiova - în fruntea căreia se află Arhimandritul Policarp Sidor - şi Mănăstirea Duminica Tuturor Sfinţilor, care este de fapt Centrul Eparhial Craiova, aşezământ păstorit de stareţa Teodora Angheluţă.

Mănăstiri doar pe hârtie

Cele patru aşezăminte nu au chilii, nu au călugări sau călugăriţe şi le lipsesc casele de oaspeţi. La Mănăstirea Bucovăţul Vechi nici măcar stareţul acestui aşezământ, Vasile Prescure, nu locuieşte în interiorul lăcaşului de cult, aşa cum cer canoanele, ci într-un apartament din cartierul craiovean Eroilor. În ceea ce priveşte Mănăstirea Sfântul Dumitru Izvorâtorul de Mir, de fapt Catedrala Ortodoxă a oraşului, pe lângă chilii lipsesc cu desăvârşire casa de oaspeţi, muzeul şi biblioteca. Despre călugări nici nu poate fi vorba. În ce priveşte Mănăstirea Duminica Tuturor Sfinţilor, aceasta este, în realitate, reşedinţa Arhiepiscopului Teofan, unde locuiesc şi muncesc, în dispreţ faţă de legiuirile bisericeşti, atât femei, cât şi bărbaţi.

Conform declaraţiilor purtătorului de cuvânt al Arhiepiscopiei, Gheorghe Cioiu, Mănăstirea Duminica Tuturor Sfinţilor este un aşezământ de călugăriţe, însă acolo liniştea specific monahală este de multe ori tulburată de numeroşii angajaţi din aparatul propriu al arhiepiscopului, secretari sau consilieri. Aici, chiliile au fost înlocuite cu camere frumos amenajate, iar credincioşii nu au nicio şansă să calce prin curtea sa.

În ce priveşte Schitul Sf. Mare Mucenic Gheorghe, aici se află, în realitate, podgoriile şi pivniţele Arhiepiscopiei. Porţile "aşezământului" sunt bine ferecate, cu excepţia perioadei în care se recoltează strugurii şi se face vinul.

Ferma mitropoliei, declarată mănăstire

Deşi enigmatic la prima vedere, motivul pentru care aceste aşezăminte au primit statutul de mănăstiri nu poate fi decât unul singur: banii. Un stareţ din Dolj a acceptat să discute despre acest subiect cu noi, sub protecţia anonimatului. "Este vorba de sume mari de bani. Pe lângă faptul că ierarhul locului îşi poate promova apropiaţii în funcţii de stareţ, post bine plătit, cu până la 20 de milioane, fiecare dintre aceste aşezăminte primeşte sume importante de bani de la buget pentru întreţinere sau diverse lucrări. În medie, este vorba de până la trei-patru sute de milioane de lei pe an, bani pentru care nimeni nu dă socoteală", ne-a spus acesta. Stareţul nu este însă singurul nemulţumit de pe raza Mitropoliei Olteniei. "Unii dintre noi au construit biserici şi când au mers să ceară bani la mitropolie li s-a spus să caute şi ei donatori cu dare de mână. În schimb, există o grămadă de mănăstiri doar pe hârtie, care înghit sume importante de bani. Cum poate fi considerată oare mănăstire ferma mitropoliei, unde sunt vii, sau Seminarul Teologic, numai Înaltul ştie", ne-a spus unul dintre zecile de preoţi care se zbat în sărăcie să propovăduiască numele Domnului în judeţ.

"Evident, se cheltuie nişte bani cu întreţinerea şi salarizarea"

Purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Olteniei, Gheorghe Cioiu, a confirmat pentru "Adevărul" că în judeţul Dolj sunt înregistrate nouă mănăstiri, dintre care patru au statut "aparte": "Cele patru aşezăminte de care amintiţi d-voastră au, într-adevăr, statut de mănăstiri de mai mult timp. Au un caracter mai aparte în sensul că nu au o viaţă regulată de obşte, dar sunt tot mănăstiri. Despre bani, nu ştiu ce să vă spun. Evident, se cheltuie nişte bani cu întreţinerea lor şi salarizarea personalului de acolo. Mitropolia are un buget în funcţie de care fac anumite cheltuieli. Nu pot să vă spun cât s-a alocat acum pentru diverse lucrări sau mai ştiu eu ce alte cheltuieli", ne-a declarat Gheorghe Cioiu.