Sueta la o cafea - Pentru eroism s-au dat cinci salarii, adica opt milioane

explica mecanicul de locomotiva, Ion Nicola, de ce e greva la CFR

De pe peron, mecanicul de locomotiva este privit ca un cuceritor de spatiu. Prin cate tari v-a purtat "glasul rotilor de tren"?
- N-o sa credeti, dar din '80, cand am urcat ca mecanic "plin" pe locomotiva, si pana astazi n-am apucat sa ies niciodata din tara. Nici macar pana in Bulgaria n-am fost. Mergi, adesea, pe aceleasi si aceleasi trasee, 12 ore din 24, ca n-ai incotro. Ajungi acasa, zici sa mai stai cu familia, dar suna telefonul: "E o urgenta, vino repede". Si o iei de la capat. De vacante prin strainatate nici nu se pune problema. N-am avut posibilitati.
- Pe de alta parte, asta inseamna si niste bani in plus?!
- Asta inseamna, in primul rand, ca n-ai viata personala. Nici sa petreci ca toata lumea la o nunta nu ai parte. Practic, o data ce ai ales meseria asta, trebuie sa renunti pana si la bere. Picatura daca bei, fie si cu 12 ore inainte de a intra in tura, te-ai ars. Cat despre bani... Pe vremea ailalta, 4.200 de lei pe luna. Era ceva. Te simteai bogat. Acum, cu sporuri cu tot, nu treci de 8-10 milioane de lei. Pentru altii or fi de-ajuns, dar cand ai greutati, se duc ca fumul. Am avut mereu necazuri. M-am casatorit, au venit copiii imediat. Baiatul a facut bronsita astmica de la cinci luni si am tras pana la nu stiu cati ani. Pe urma, sotia a paralizat si numai prin spitale sa n-ajungi... Asa a fost viata pentru mine. Pentru altii poate a fost mai roza. Eu am tras si trag. Sotia nu lucreaza, baiatul e la facultate, fata, intr-a XII-a. Iau leafa si incep: intretinerea - un milion cinci sute, lumina - 500 si tot asa. "Iar ne-a ramas doar un milion pana la leafa urmatoare, imi spune nevasta. Ce ne facem noi acum, ca toate s-au scumpit, de nu te poti atinge". Ce sa facem, zic. Rabdam si ne tinem firea.
- Sau faceti greva?!
- Cand explodezi pe dinauntru, strigi cat de tin bojocii, nu? Doar-doar sa ti se auda pasul. Uitati-va numai in ce conditii lucram. Temperatura urca si pana la 35-45 de grade pe locomotiva. Te usuci cu zile. Pe marfarele Sucursalei CFR Constanta numai doua locomotive au aer conditionat. Da' nici acolo aparatele nu fac fata, ori se defecteaza.
- Trece greu timpul "la pupitru"?
- La trenurile directe de marfa mai schimbi, de bine, de rau, o vorba cu ajutorul de mecanic. Pe relatii simplificate, locale, cum ar fi Constanta-Tulcea, esti singur. Asa au vrut sefii. Or, asta inseamna sa fii singur pe distante destul de lungi. Nu de mult un coleg a facut infarct si a murit. Noroc ca nu avea in clipa aia viteza mare... La trenurile locale, convoaie si pendule ai 12 ore de serviciu de lucru efectiv. La ora 7 le-ai luat, la 19 te retragi. Pleci cu un tren, te intorci cu altul. Cand il preiei pe urmatorul, trebuie sa fii cu ochii-n patru la aparatura, la revizie. Pe timp de iarna, sa vezi daca nu-s dopuri de gheata, daca urca ori scade manometrul s.a.m.d. Raspunzi, la calatori, de siguranta a zeci de vieti, de marfa, de bunurile de miliarde din vagoane.
- Si ajung intregi intotdeauna?
- Cele mai periclitate transporturi sunt garniturile cu fier vechi. Aproape ca nu-i zi sa nu fii atacat de "magneti". Asa le spunem noi hotilor de fier vechi. Sunt ca lacustele. La inceput isi mai puneau pe cap lighene de plastic sa nu se prajeasca de la firele sub tensiune. De la o vreme, parca nu se mai tem de nimic. Se urca din mers, deschid aerul, adica franeaza, fara ca mecanicul sa mai poata interveni. Pot sa si rupa trenul. Arunca tot ce le cade la mana, iar "schimbul" de jos incarca in carute si se fac nevazuti. Bucati mari de fier au nimerit pe sine, intre macazuri, si asa au distrus locomotive, ba au si deraiat garnituri. Mecanicul e nevoit sa opreasca. Nu o data e luat la bataie si umplut de sange. Pana vine politia, i-ai pe hoti de unde nu-s. Parca nici nu se iau masuri care sa-i invete minte. Primarul Iorgus, de la Mangalia, a facut un lucru bun: a interzis absolut toate centrele de colectare si, ca prin minune, furturile au disparut. De ce nu face la fel si primarul Mazare? Albesti cand te apropii de port cu asemenea transporturi. Aici e varful atacurilor, la marfarele cu fier vechi.
- Sunt unii care spun ca hotii n-ar putea sa faca ce fac fara "complicitatea" mecanicilor.
- Da, ca, adica, am incetini dinadins pe anumite portiuni. Cine spune asa ceva nu cunoaste, cred, starea reala a infrastructurii, a liniei CFR. Cum sa fii bara-bara cu hotii, cand ai restrictii de 15 km la ora, pe care trebuie sa le respecti?! Mergand incet, "magnetii" se urca. Ba si la 30 km pe ora. Se agata de bara si urca direct in vagon. Facem degeaba rapoarte peste rapoarte. Pe timpul dinainte, marfarele circulau cu paza militarizata...
- Ce se intampla cand apare o defectiune sau o mana criminala la transporturile de titei?
- Te paste catastrofa. Cand a fost summit-ul presedintilor, la Mamaia, nu era sa fie chiar mai rau ca la Mihailesti? Mecanicii Iulian Toma si Costica Bragadireanu au evitat o nenorocire de neimaginat. Se uita ei in oglinda si vad ca iese fum la ultimele vagoane, pline, fiecare, cu cate 47 tone de benzina. Penultimul vagon incepuse deja sa arda. Au oprit si au dezlegat ultimele trei vagoane inainte ca focul sa se extinda si sa fie stins de pompieri. Cei doi puteau muri acolo. Mi-au spus: "Nu ne gandeam decat ca, daca ar fi explodat, ar fi fost prapad". In lege, pentru asemenea fapte, de eroism, la urma-urmei, se dau prime echivalente cu cinci salarii. Ei au primit numai 8 milioane de lei. Si au salvat nu doar marfa de miliarde, dar si cine stie cate vieti... Nu e vorba neaparat de bani, ci, nu stiu, de recunoasterea acestei meserii la cat merita... Facem noi greva acum, dar nu stiu ce si daca vom castiga. De s-ar cunoaste viata noastra si acolo, sus... Ma rog sa fie bine... Numai ca ne temem ca nu cumva, prin toamna, sub atatea scumpiri, mamaliga sa nu explodeze din nou...