STUDIU Cum ne afectează îndulcitorii. Ce alimente nu conţin zaharină

Îndulcitorii arficiali sunt prezenţi în mai multe alimente FOTO Adevărul

Chiar şi cei mai comuni îndulcitori sintetici, prezenţi în aproape toate produsele de pe piaţă, sunt nocivi şi pot duce la diabet, boli cardiovasculare şi obezitate. Ei au, totuşi, alternative, arată medicii.

Prezenţi nu doar în sucuri şi dulciuri, îndulcitorii sintetici reprezintă un real pericol pentru sănătate. Consumaţi zilnic, pe o perioadă îndelungată, îndulcitorii pot favoriza apariţia obezităţii şi a diabetului zaharat de tip doi, arată cel mai recent studiu de specialitate. 

Problema, arată experţii, e faptul că îndulcitorii, chiar şi cei mai comuni, cum sunt aspartamul sau acesulfam K sunt prezenţi inclusiv în pasta de dinţi, vitaminele masticabile ale copiilor sau în guma de mestecat. Puţine sunt alimentele care nu conţin astfel de îndulcitori. „Brânza, pâinea nu conţin îndulcitori sintetici. Nici în carne nu găsim aşa ceva”, spune conferenţiarul Nastasia Belc, directorul Institutului pentru Bioresurse Alimentare.

„Orice substanţă, într-o anumită cantitate e aliment, într-o anumită cantitate e medicament şi într-o altă cantitate e ortavă. În condiţiile în care, din păcate, pe teritoriul României, nu reuşim să împrumutăm aceste bune practici din Uniunea Europeană şi să stopăm din punct de vedere al numericului aditivii, coloranţii şi conservanţii în produsele agro-alimentare pe care le consumăm, se ajunge la un cumul care poate deveni periculos pentru sănătate, în special pentru cea a bătrânilor şi copiilor”, a declarat, pentru „Adevărul”, Sorin Mierlea, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor - InfoCons.

Îndulcitori inclusiv în pasta de dinţi

Concret, cercetătorii arată că băuturile cu îndulcitori, consumate zilnic, cresc cu 35% riscul de a dezvolta sindrom metabolic şi cu 67% riscul de a face diabet zaharat. Mai mult, aceeaşi cercetare arată că, paradoxal, îndulcitorii sunt clar legaţi de luare în greutate. 

Doi dintre cei mai comuni îndulcitori, aspartamul şi acesulfam K, se regăsesc pe etichetele sucurilor carbogazoase printre care se numără Cola, Pepsi şi Fanta. Alţi îndulcitori comuni, care sunt folosiţi în produse precum iaurt, cereale, gustări, cărnuri procesate, sirop de tuse sau bomboane sunt ciclamatul, alitamul, glucin, nitrinova sau neotame. 

„Foarte multe dintre aceste substanţe le găsim în produsele pe care le consumăm zi de zi. Asta înseamnă că le consumăm nu doar o dată pe zi dacă am mâncat o gumă de mestecat sau dacă am băut o băutură răcoritoare pentru că ele sunt prezente în cele mai multe dintre produsele pe care le consumăm. Deci este natural să depăşim normativul pentru că tot ceea ce înseamnă îndulcitori, cu ghilimelele de rigoare, sunt extrem de uşor de ingerat”, a completat Sorin Mierlea, preşedintele InfoCons. 

Orice substanţă sintetică trebuie evitată

De cealaltă parte, Nastasia Belc afirmă că dacă sunt puşi în dozajul recomandat într-un produs, îndulcitorii nu sunt toxici. „Sigur că e nociv tot ce consumăm peste cantitatea admisă. Dacă o persoană bea doi litri de băutură răcoritoare pe zi, ea nu e bună nu doar din cauza îndulcitorului, ci din cauza celorlalte substanţe care sunt acolo: coloranţi, conservanţi. Şi dacă ar avea zahăr în loc de îndulcitor tot nu ar fi bine să bem zilnic băuturi carbogazoase. Îndulcitorii se elimină ca nişte substanţe străine, iar noi ne gândim, şi pe bună dreptate, că orice substanţă sintetică trebuie evitată. Îndulcitorii, de fapt, nici nu se metabolizează pentru că nu sunt substanţe organice. În schimb, noi obosim rinichii şi ficatul cu nişte substanţe chimice, organismul vrea să lupte împotriva lor. Asta nu înseamnă că un pahar de băutură răcoritoare odată la o lună face rău. Cheia este moderaţia”, a explicat Natasia Belc pentru „Adevărul”.

Siropul de arţar, alternativa la îndulcitori

Deşi există şi alternative la îndulcitorii sintetici, precum siropul de arţar sau zahărul de cocos şi mierea, specialiştii afirmă că ideal ar fi ca populaţia să consume din ce în ce mai puţin dulce. 

„Încet-încet se poate modela gustul. În cazul diabeticilor, e important de reţinut că zaharina nu are indice glicemic, ea nu se absoarbe în sânge, doar zahărul se absoarbe în sânge. Şi fructoza se absoarbe într-o proporţie mai mică decât zahărul. Toţi îndulcitorii sintetici, inclusiv acesulfamul, ca şi zaharina, nu duc la creşterea glicemiei”, a mai spus şefa Institutului de Bioresurse Alimentare.

Îndulcitorii artificiali crează senzaţia de dulce

Un studiu publicat într-o revistă ştiinţifică americană subliniază că, dacă sunt consumate în mod regulat, băuturile carbogazoase pot avea efecte la fel de nocive ca fumatul. Mai mult, studiul a arătat că acest consum scurtează şi speranţa de viaţă, îmbătrândind prematur celulele imunitare. 

Potrivit cercetătorilor americani, o cantitate de 350 de mililitri de suc conţine aproximativ 150 de calorii şi 9 linguriţe de zahar, iar studiile arată că îndulcitorii artificiali folosiţi în sucuri vor crea senzaţia de poftă de dulce. Sucurile conţin, printre altele, acid fosforic, asta pentru ca gustul lor să fie mai bun.