Stăpânii distracţiei: cum se întâlnesc crima organizată, politica şi afacerile în mijlocul distracţiei bucureştene

Centrul istoric al Bucureştiului aduce laolaltă amatori de distracţie, politicieni şi mafioţi.               FOTOGRAFII Sergiu Brega/ RISE Project

Proprietarii celor mai mari cluburi din Centrul Vechi sunt conectaţi la interlopi, politicieni sau la afacerişti controversaţi. RISE Project şi „Adevărul” vă arată la cine ajung banii pe care îi cheltuiţi când ieşiţi în oraş şi care sunt locurile în care nu sunteţi în siguranţă.

Tragedia din Colectiv a pus reflectoarele pe lumea patronilor de cluburi şi baruri ca niciodată până acum. În timp ce autorităţile se înghesuie acum să-i verifice la avize, proprietarii de localuri din Centrul Vechi au probleme mult mai grave - legături cu crima organizată, relaţii financiare cu politicieni şi dosare penale. 

În ultimii ani, pe străzile centrului istoric al Bucureştiului au ajuns să fie vecini bancheri, rakeţi moldoveni, politicieni, afacerişti libanezi şi foşti demnitari executaţi silit de Fisc pentru restanţe la buget. Riscul #colectiv din Centrul Vechi.

Daţi click pe hartă ca să aflaţi dacă barul şi-a plătit datoriile la stat, e sigur în caz de cutremur, are conexiuni politice sau un istoric penal şi dacă proprietarii sunt la vedere

11 noiembrie 2015, Centrul Vechi. Într-un restaurant turcesc cinci oameni discută relaxat despre afaceri la masă. Paharele de vin alb sunt transpirate. „Ia spune, ştii cumva dacă un englez poate cumpăra un teren în România?”, întreabă unul dintre ei şi aude scurt un „nu” răspicat. Răspunsul negativ l-a primit de la Sergiu Diacomatu, fostul vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor. Diacomatu a fost un afacerist discret până când procurorii anticorupţie l-au acuzat anul trecut în dosarul retrocedărilor, în care protagonistă era Alina Bica, fosta şefă a procurorilor anti-mafia.

Reporter: (...) Sunteţi domnul Sergiu Diacomatu?

Sergiu Diacomatu: Da.

Reporter: Sunt jurnalist. Putem vorbi un minut?

Sergiu Diacomatu: De unde m-aţi găsit aşa?!

Reporter: Avem redacţia aici, lângă, şi eram la masă cu colegii.

Sergiu Diacomatu: (...) Am crezut că eşti de la DNA.

Sergiu Diacomatu (foto dreapta) deţine clubul The Tube din Centrul Vechi din Bucureşi, împărţind afacerea cu Mugur Mihăescu, cunoscut publicului ca „Garcea” din serialul de comedie Vacanţa Mare.

Clubul lor se află pe Lipscani, la subsolul unei clădiri moderne deţinute de Alin Cocoş, fiul afaceristului Dorin Cocoş, ambii acuzaţi în dosarul retrocedărilor. Mihăescu şi Diacomatu îi plătesc lui Cocoş jr. o chirie lunară de 7.500 de euro,  dar susţin că habar nu au cine e proprietarul spaţiului. 

La câteva sute de metri, pe strada Smârdan, Mugur Mihăescu mai are şi clubul St. Patrick. Acesta este în portofoliul Irish Pub Concept SRL, prin care actorul mai deţine şi o cotă din magazinul Muzica. De pe urma lor Mihăescu a încasat în ultimii cinci ani peste cinci milioane de euro.

O lume mică

Critic constant al politicienilor, Mugur Mihăescu a cotizat 75 de mii de lei la vistieria partidului lui Gabriel Oprea, UNPR, în 2012, un important an electoral.

Alin Cocoş a fost cel care a semnat contractul de închiriere cu fratele lui Mugur Mihăescu.

Actorul este şi partener de afaceri şi cu fiul lui Silviu Prigoană, candidat tot în 2012 la alegerile pentru Primăria Capitalei. Honorius Prigoană, asociatul direct al lui Mihăescu, a concurat şi el din partea PDL la un loc de deputat într-un colegiu din Capitală. Cei doi Prigoană au fost susţinuţi atunci de Elena Udrea, şeful PDL Bucureşti, pe atunci încă soţia lui Dorin Cocoş. Mugur Mihăescu a candidat şi el ca independent la primăria sectorului 3.

Clauza împotriva incendiilor

La capătul străzii Smârdan, mai precis la intersecţia cu strada Şelari, funcţionează un alt club – The Vintage. Clubul are o istorie comună cu vecinul Finnish, ambele deschise şi în timpul săptămânii. Afacerile au fost fondate de gălăţeanul Remus Vasile Nica. Acesta a fost asociat cu Nicolae Dobreanu, un alt om de afaceri activ in domeniul restaurantelor. Asocierea din Finnsh s-a tranşat până nu demult, prin intermediul unui alt SRL şi un offshore din Seychelles, al cărui reprezentat în România este libanezul Bilal Wehbe.

Offshore-ul a deţinut clubul, dar apoi a ieşit din afacere. La rîndul său, Bilal e un apropiat al grupării de afaceri condusă de Jihad El-Khalil, unul dintre cei mai mari traderi de grâne şi proprietari de teren agricol din România, investigat pentru evaziune fiscală şi spălare de bani. Restaurantele şi barurile în care Nica a fost şi este asociat au avut anul trecut încasări de peste 1 milion de euro. Cu toate acestea, două dintre afacerile conduse de el sunt executate de Fisc pentru restanţe la buget.

Fiscul susţine că a început executarea silită a firmei care deţine cele două localuri, dar şi o o terasă şi în curtea interioară a fostului hotel Concordia - clădirea istorică în care, acum 156 de ani, s-a hotărât alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Ţării Româneşti.

Chiria pentru spaţiul din hotelul Concordia este una mică, 1.000 de euro pe lună, dar proprietarii şi-au luat măsuri de siguranţă pentru că locul este o ruină: „(...) locatorul nu va fi responsabil pentru vătămarea nici unei persoane sau pentru pierderea sau prejudicierea vreunui bun [...] din orice cauză posibilă (cutremur, incendii, inundaţii, furt, întreruperea serviciilor publice de utilităţi)”.

"Atac raider" la Bordello

Tot pe strada Şelari se află cluburile Bordello’s şi Mulanruj, cu proprietari comuni. Cele două cluburi suprapuse, la parter şi etaj, au un istoric complicat. Un politician moldovean, Vasile Efros, anchetat pentru escrocherie la Chişinău, îşi revendică în instanţă o parte din afacerea din Şelari. "Sunt încă co-proprietar în afacere", ne-a declarat ieri Efros, deşi în actele firmei el apare că şi-a cedat partea încă de acum doi ani. Instanţa a anulat între timp mai multe dezicii ale asociaţilor.

Efros e tranşant: "Da, a fost un atac raider. În lipsa mea, ceilalţi asociaţi au votat ca eu să vând partea către o altă persoană. (...) Sunt printre principalii investitori de la începuturile clubului". Cei cu care se războieşte în instanţă sunt Iulian şi Gheorghe Oprea, oameni de afaceri activi în industria restaurantelor din Bucureşti. Fiscul încearcă să recupereze datorii la bugetul de stat în valoare de aproape 300.000 lei de la cele două cluburi de pe strada Şelari.

Moldoveanul Vasile Efros susţine că este încă implicat în afacerea clubului Bordello's. FOTO: Facebook

Avocat de profesie, Efros era căutat de Poliţie în Moldova, în 2012, cu un an înainte ca politicianul să dispară din actele clubului bucureştean. Autorităţile moldovene îl acuză că şi-a înşelat mai mulţi colegi de breaslă cu nişte terenuri în Chişinău.

Despre acuzaţii, Efros a spus doar atât: "E o făcătură politică, un dosar politic!", prezentându-se ca membru fondator al Partidului Liberal Democrat din Moldova, formaţiunea fostului premier Vlad Filat, arestat recent la Chişinău pentru corupţie.Afacerile lui Efros în România sunt însă mai vechi. În 2003, el a preluat o companie de la unul din membrii grupării Patron - cea mai importantă organizaţie criminală din Republica Moldova, implicată în asasinate la comandă, trafic de arme şi ţigări (Detalii,

AICI

şi

AICI

).

Efros l-a împuternicit pe Furtună în 2003

Efros a preluat în urmă cu doispreze ani un SRL de la moldoveanul Radu Furtună, judecat într-un dosar de crimă organizată la Bucureşti pentru contrabandă cu ţigări, recuperări violente şi colectarea unor taxe de protecţie. Furtună a fost trimis în judecată direct cu liderul grupării Ion Guşan, cunoscut în lumea interlopă ca "Nicu Patron", dar şi cu mai mulţi locotenenţi ai acestuia.

Efros susţine însă că nu-l cunoaşte pe Radu Furtună, deşi l-a împuternicit în 2003 să se ocupe de documentele firmei: "Am preluat afacerea pentru că voiam să aduc cărbune din Ucraina în România".

Clubul bancherilor Înapoi pe Smârdan. Bancherul Eleodor Mandreş a fost secretar de stat în Ministerul Finaţelor timp de două săptămâni, în ianuarie 2014. În casa lui funcţionează firma care operează clubul The Bankers din strada Smârdan. Mandreş a fost şi asociat în firmă dar a ieşit din afacere în 2013.  Mandreş a mai fost reprezentantul Finanţelor în adunarea generală a acţionarilor CEC Bank, activitate pentru care a fost primit peste 195.000 lei. În trecut, el a mai lucrat la ING şi Eximbank.

Recent, The Bankers s-a extins şi în Dorobanţi cu restaurantul Casa Nova by The Bankers

Firma din casa fostului demnitar din Ministerul Finanţelor este executată silit de Fisc pentru datorii de aproape 10.000 de euro. Contactat telefonic, Mandreş ne-a precizat „Nu-mi explic de ce firma figurează ca având sediu social la adresa mea, eu am ieşit de mulţi ani. Nu am alte comentarii”.

Secretul lui Tălmăcean

Edmond Tălmăcean a schimbat cinci partide şi multe instituţii publice: fost consilier local, şef de cabinet al preşedintelui  ANAF, adică la Fisc, consilier al ministrului de finanţe, membru în consiliile de administraţie la Apele Române, Oil Terminal, Portul Constanţa şi o companie a CFR-ului. Cu toate acestea, Tălmăcean s-a făcut remarcat într-o emisiune televizată dansând pe muzica lui Michael Jackson. De patru ani, Tălmăcean deţine clubul - restaurant "La Bonita" din strada Şelari, dar neagă acest lucru: "Doar clădirea în care funcţionează afacerea e a mea. Dar pot să vă spun despre proprietari că au toate avizele".

De fapt, Tălmăcean vorbeşte despre el însuşi. Actele firmei care opereză restaurantul "La Bonita" îl listează ca fiind co-proprietar, deţinând jumătate din afacere. Edmond Tălmăcean a mai controlat şi lanţul de restaurante Ancuţa, intrat în incapacitate de plată în 2013, cu datorii în valoare de 580 de mii lei, din care un sfert către stat.

În schimb, Tălmăcean a fost generos cu două din cele cinci partide politice la care a avut carnet de membru: a donat anul trecut peste 50 de mii de lei la PMP, partidul înfiinţat de Elena Udrea, şi a sponsorizat cu 75.000 de lei Partidul Democrat Liberal.

Astăzi, Tălmăcean (foto dreapta) este membru în partidul lui Gabriel Oprea, la fel ca unul dintre partenerii său de afaceri Silviu Măndescu, şi el fost consilier local la Primăria Sectorului 2.

Clubul lui Tălmăcean e printre puţinele din Centrul Vechi care au rămas în picioare după tragedia de la Colectiv. Politicianul are o explicaţie simplă: "Ceilalţi care au închis n-au autorizaţii".

Sponsor PDL Unul din cluburile spre care arată Tălmăcean că au închis peste noapte este Revenge. George Ghiţuran, unul din cei patru asociaţi, a fost sponsor al PDL, în 2010, când democrat-liberalii erau la putere. Firma care operează clubul a fost radiată în acest an. Ghiţuran dar şi alţi doi parteneri ai săi din Revenge mai sunt şi patronii pub-urilor Oktoberfest din Centru Vechi.

Pe uşile de la intrarea în clubul Revenge a rămas reclama "open for more"

Ghiţuran se laudă cu clienţi ca Niro Grup, controlată de de afaceristul Dumitru „Nicu” Niro, judecat alături de Dorin Cocoş în dosarul de corupţie al licenţelor Microsoft , şi PetromService, fosta companie a cuplului Liviu Luca-Sorin Ovidiu Vîntu, ambii anchetaţi pentru delapidare şi spălare în dosarul companiei de servicii petroliere.

Avocaţii din afacerile juniorilor: Hrebenciuc şi Cocoş Biutiful, un restaurant cochet de pe Gabroveni,  are aceiaşi proprietari ca şi cunoscutul lanţ de cluburi Fratelli. În fapt, avocaţii Nicolae Mergeani şi Victor Prodan, complicii lui Viorel şi Andrei Hrebenciuc în dosarul celei mai mari retrocedări de pădure din România.

Firma care operează restaurantul, Twins Downtown, îi numără ca asociaţi pe Nicolae Mergeani şi pe un partener tradiţional al său, Daniel Caramihai, dar în istoricul firmei a figurat şi Prodan. Procurorii anticorupţie i-au sechestrat participaţia lui Mergeani din restaurantul Biutiful şi cluburile Fratelli. DNA susţine că tandemul Mergeani - Prodan s-au ocupat de offshore-ul cipriot prin intermediul căruia familia Hrebenciuc urma să primească ilegal 11 mii de hectare ca să urgenteze retrocedarea. (Detalii, AICI).

Patronii The Tube plătesc o chirie de 7.500 de euro lui Alin Cocoş

Aceeaşi filieră offshore a avocaţilor Mergeani şi Prodan a fost folosită şi în afacerea imobiliară a lui Alin Cocoş din Lipscani. Adică exact clădirea la subsolul căreia funcţionează clubul The Tube, controlat de Sergiu Diacomatu şi Mugur Mihăescu.

Text: Victor Ilie (RISE Project), Elena Dumitru

Foto: Sergiu Brega (RISE Project)

Au contribuit: Daniel Vrăbioiu, Georgiana Toea, Valentina Nicolae şi Tavi Păunescu