Sporturile de iarnă, în pericol. Cum se reinventează stațiunile de schi la absența zăpezii

0
Publicat:

Schimbările climatice amenință turismul montan de iarnă din Europa, inclusiv în România. Stațiunile se confruntă cu lipsa zăpezii și cu costuri ridicate pentru zăpada artificială. Deși se reinventează, provocările rămân. Inovațiile devin esențiale pentru a supraviețui noilor realități climatice.

Pârtie Domeniul Schiabiul  Transalpina Vâlcea Foto Domeniul Schiabil Transalpina
Pârtiile din România se confruntă tot mai des cu lipsa zăpezii, la fel ca cele din restul Europei

În timp ce unele stațiuni de schi adoptă inovații tehnologice, altele se confruntă cu închideri din cauza încălzirii globale și a lipsei de zăpadă, pe fondul numeroaselor schimbări climatice din ultimii ani.

Proprietarul unei afaceri în domeniul sporturilor de iarnă din Suedia, Thomas Ohlander, și-a exprimat, de exemplu, îngrijorarea în fața jurnaliștilor de la The Guardian cu privire la începutul sezonului de iarnă, deoarece data la care lacurile îngheață s-a mutat de la 4 noiembrie în 1988 la 4 decembrie în prezent.

În Europa, și implicit în România, stațiunile de schi și turismul montan de iarnă se confruntă cu provocări similare. De exemplu, Alpe du Grand Serre și Grand Puy în Franța au anunțat deja că nu se vor deschide în această iarnă din cauza lipsei de fonduri și a ninsorilor insuficiente. În Spania, Club Alpino din Sierra Guadarrama a fost afectat de aceleași probleme.

Studiile sugerează că doar una (Sapporo) dintre cele 21 de locații care au găzduit Jocurile Olimpice de iarnă ar putea face față până la sfârșitul secolului, iar alte stațiuni depind tot mai mult de zăpada artificială, ceea ce ridică întrebări despre sustenabilitate.

Pârtie Domeniul Schiabil Transalpina Vâlcea Foto Domeniul Schiabil Transalpina
Pârtiile din România, la fel ca în Europa, se confruntă tot mai des cu lipsa zăpezii FotoTransalpina

Sporturile de iarnă în era schimbărilor climatice

Richard Sinclair, CEO la Sno, unul dintre cei mai mari furnizori de vacanțe de schi din Marea Britanie, subliniază că cererea clienților se îndreaptă spre stațiuni de altitudine mai mare, ceea ce ar putea reduce accesibilitatea schiului.

Totuși, există și speranță. Inovații precum mașinile de producere a zăpezii, care recuperează căldura pierdută și chiar produc electricitate, oferă soluții. Debitul de apă din conductele care alimentează tunul de zăpadă este inversat într-o turbină. Astfel de tunuri de zăpadă sunt acum o caracteristică a tuturor marilor stațiuni europene și reprezintă singura modalitate prin care unele locații de altitudine joasă pot supraviețui.

Stațiunile din Sauerland, Germania, folosesc zăpadă artificială pentru a supraviețui, având un impact economic pozitiv. Deși Sauerland are o altitudine maximă de 843 de metri și ar trebui să fie în pragul prăbușirii, este o zonă înfloritoare. Cum în Germania nu sunt permiși aditivii, apa utilizată este curată și nu se pierde, ci se întoarce în ecosistem. În plus, stațiunile folosesc energie regenerabilă, creând locuri de muncă în mediul rural și asigurând o rentabilitate mare a investițiilor.

tun de zăpadă în acțiune
Tunuri de zăpadă pe pârtiile de la Transalpina - Vâlcea Foto Domeniul Schiabil Transalpina

La cabana Schneewittchen, căldura generată de mașinile de zăpadă ajută la încălzirea clădirii, iar alte unități de cazare au instalat centrale solare și hidroelectrice.

Slovenia, de asemenea, investește în activități de vară, cum ar fi ciclismul și gastronomia, pentru a sprijini turismul.

Sezon scurt și costisitor și în România. De la schi, la aventuri în extrasezon

Și în România, tot mai multe stațiuni au dezvoltat o serie de activități și facilități pentru a fi exploatate pe tot parcursul anului. Acestea includ pârtii de mountain biking cu trasee de diferite dificultăți, drumeții și trekking organizate cu ghiduri, precum și activități acvatice în apropierea lacurilor montane, precum caiac, paddleboarding sau înot. De asemenea, stațiunile oferă parcuri de aventură cu tiroliene și escaladă, evenimente culturale și festivaluri, centre de wellness și spa, terenuri de golf și diverse activități educaționale.

Ultimul sezon de schi a fost, de exemplu, scurt și costisitor în țara noastră, din perspectiva administratorilor de pârtii, datorită ninsorilor reduse și a temperaturilor ridicate, care au împiedicat producerea suficientă de zăpadă artificială.

Complexul de vară Arena Păltiniș din Păltiniș Sibiu Colaj Arena Păltiniș
Complexul de vară Arena Păltiniș din Păltiniș Sibiu Colaj Arena Păltiniș

La Sinaia, s-a înregistrat cel mai cald sezon de schi din istoria recentă a stațiunii, având o durată de doar 80 de zile, dintre care în 16 zile instalațiile nu au funcționat din cauza vântului. În Poiana Brașov, din cele 123 de zile de sezon, temperaturi sub minus 4 grade au fost înregistrate doar în 42 de zile, perioadă în care au fost utilizate tunurile de zăpadă artificială, iar schiul s-a desfășurat mai mult în partea superioară a Masivului Postăvaru. La Păltiniș - Sibiu, pârtiile au fost deschise timp de 90 de zile, dar profitul a scăzut cu aproape 15% față de sezonul precedent.

„Am muncit dublu față de anul trecut pentru a produce zăpadă artificială și pentru întreținere. În anumite zone, schiul a fost imposibil. Cea mai aglomerată perioadă a fost în timpul vacanțelor de iarnă”, au menționat operatorii de schi. Alții au explicat de ce au înregistrat profituri mai mici: „Consumul de apă ne-a costat 5.000 de euro pe lună, iar factura la curentul electric, în perioadele de vârf, a ajuns chiar și la 30.000 de euro”.

Viitorul schiului: de la dependența de zăpadă artificială la conectarea cu natura

Așadar, perspectiva nu este optimistă pentru toată lumea. Un raport din Italia evidențiază dependența masivă de zăpada artificială. În prezent, 90% dintre stațiunile italiene depind de un sistem vast și complicat de producție a zăpezii artificiale, care riscă să nu facă față temperaturilor în creștere. „Este dăunător pentru mediu și o risipă de bani publici. Este momentul să ne gândim la un nou model de turism de iarnă”, afirmă Vanda Bonardo, copreședintele grupului italian de mediu Legambiente.

În Suedia, Thomas Ohlander consideră că inovația trebuie să meargă dincolo de echipamentele tehnice, axându-se pe explorarea naturii: „Încercăm să aducem ceva nou în fiecare an – să nu rămânem niciodată pe loc”. În această iarnă, el plănuiește o expediție pentru a observa o turmă rară de boi mosc, subliniind că esența schiului constă în conectarea cu natura: „Acolo sus, la granița cu Norvegia, Suedia adăpostește o mică turmă de boi mosc, care sunt rareori văzuți. Va dura o săptămână pentru a schia”.

Chiar și stațiunile de mare altitudine din Alpi, unde schiul se desfășoară pe ghețari, sunt vulnerabile la schimbările climatice. Meteorologii prezic o creștere medie a temperaturilor de 4 grade Celsius până în 2030.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite