Specializarea medicală care și-a pierdut atractivitatea. Alexiu: „Pleacă în țări unde găsesc condiții mai bune”

În următorii ani, din ce în ce mai multe vor fi localitățile din România fără medic de familie. 93,57% dintre medici au peste 40 ani, în timp ce în toată țara sunt doar 18 medici sub 30 ani. Medicul Sandra Alexiu a explicat de ce se întâmplă acest lucru.

Foarte multe localități din România au rămas fără medic de familie FOTO: arhiva

De ziua Internațională a Medicului de Familie, președinta Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov, medicul Sandra Alexiu, a atras atenția, printr-un mesaj pe contul său de Facebook, asupra faptului că astăzi, în România, doar 6,3% dintre medicii generaliști sau de familie au sub 40 ani, iar cifrele îngrijorătoare nu se opresc aici.

„Un tânăr absolvent de liceu care a avut șansa, după cel puțin doi ani de învățat pe brânci, să intre din prima la facultate va munci alți șase ani să învețe pe rupte. Apoi, dacă reușește să ia examenul de rezidențiat și alege medicina familiei, sfidând toate regulile economiei de piață, ajunge să poată deschide un cabinet de medicina familiei cel mai devreme la 28 de ani.

Doar 18 medici generaliști sau de familie sub 30 de ani sunt înregistrați cu drept de practică în România astăzi. 0.13%. Doar 6.3% din medicii generaliști sau de familie azi în România au sub 40 de ani.

În total, suntem 14.300 și asta poate nu pare o cifră alarmantă. Dar ca să citești negru pe alb că aproape 41,5% dintre noi sunt peste 60 de ani este cu adevărat o alertă de cod roșu. Pe mine mă sperie, probabil și pe pacienții noștri, dar asta nu este suficient. Încerc să privesc fără panică aceste cifre, dar știm cu toții ce va urma”, a scris medicul.

Într-o intervenție în direct la Digi 24, medicul a explicat și de ce nu se îndreaptă tinerii către această specializare, sau dacă o fac, de ce mult prea puțini rămân să profeseze în România.

„Atunci când vorbim că în România sunt 18 medici de familie sub 30 de ani este cu adevărat o mare problemă, pentru că marea lor majoritate, care termină această specialitate, pleacă în țări unde găsesc condiții mai bune în care să-și poată desfășura activitatea. Din păcate, mai mult de jumătate dintre noi suntem cei așa-numiți „decreței” și care practic în următorii 10 ani dispărem în sistemul de pensii, cu niște pensii foarte mici”, a spus medicul în intervenția sa.

Alexiu a atras atenția că mulți medici de familie rămân în cabinet și după împlinirea vârstei legale de pensionare, pentru că nu pot lăsa o mulțime de localități fără servicii medicale.

„Evident că le e din ce în ce mai greu, pentru că și medicii vârstnici au nevoie să se odihnească, și să se refacă, și să-și trăiască ultima parte din viață în condiții în care nu mai sunt cu stres și cu problemele din sistemul de sănătate”, a adăugat medicul.

„Nu mai sunt acoperite nici măcar orașele universitare”

Pe de altă parte, medicii de familie au atras atenția asupra acestei probleme încă de acum 10-15 ani, a mai precizat medicul Sandra Alexiu.

„Când am intrat în sistemul de asigurări am semnalat această problemă. Între timp, mulți au plecat în străinătate și un număr mare de colegi au murit în anii ăștia, mai ales în perioada de pandemie. Existau dintotdeauna localități care nu erau acoperite de către medici de familie, dar acum s-a extins și la orășelele mici și la orașele mari. Nici măcar în Capitală nu exista un loc disponibil, la ora actuală există locuri disponibile pentru cabinete, nu mai sunt acoperite nici măcar orașele universitare. Am ajuns în situația în care nici puncte de lucru nu ne mai putem crea, pentru că suntem din ce în ce mai puțini, nu mai găsim medici să angajăm, sau medici tineri care sunt interesați să vină și să rămână în urma noastră”, a mai spus medicul.

Ce oferă străinătatea

Medicii de familie care aleg să profeseze în România nu vor fi plătiți conform grilei din sistemul bugetar, cabinetele fiind considerate afacere privată, iar acest aspect pare să fie unul dintre argumentele care au făcut în timp domeniul medicinei de familie neatractiv. Finanțarea este scăzută, astfel că veniturile cabinetului sunt incomparabil mai mici decât cele obținute de un medic dintr-o altă specialitate, angajat în spital, care beneficiază de un salariu de bază bun, la care se adaugă sporuri.

„Reamintesc că noi nu suntem bugetari, nu facem parte din sistemul de salarizare care a beneficiat și beneficiază de sporuri și de grilele care trebuie să se alinieze la standardele europene”, a punctat Alexiu.

Ofertele care vin din străinătate, pe de altă parte, înseamnă nu doar venituri mai mari, ci și acoperirea altor necesități. Acolo, comunitățile care au nevoie de medici de familie asigură accesul chiar și în cele mai izolate localități și pun la dispoziție spații de locuit pentru medic și membrii familiei acestuia.

„Sunt condiții pe care alte țări le pun la dispoziția colegilor noștri atunci când îi atrag cu tot cu familii, le găsesc soluții adecvate de a sta și de a munci și de a se perfecționa în permanență. Gândiți-vă că trebuie să facem cursuri, să citim informații aduse la zi, și nu este deloc ușor în România de astăzi, unde nu-ți permiți un abonament la o revistă de specialitate din altă țară”, a mai spus medicul Sandra Alexiu.

Societatea profesională și asociațiile profesionale locale ajung astfel să suplinească aceste nevoi de perfecționare, monitorizând noutățile și punându-le la dispoziție, membrilor, cursuri.

„E o mare problemă, pentru că medicul care ajunge chiar și în cel mai îndepărtat cătun trebuie să fie foarte bine pregătit. Pentru că există persoane care nu apelează niciodată la alți medici decât la medicii de familie, deci cei care ajung acolo trebuie să fie pregătiți pentru orice fel de situație”, a conchis Alexiu.