Avertisment dur al medicilor de familie: „Am spus de acum zece ani că se va «deșertifica» ruralul”

Se apropie o criză majoră în domeniul medicinei de familie, atrage atenția un medic rămas în activitate și după împlinirea vâstei de pensionare, la fel ca mulți alți colegi fără de care localități întregi ar rămâne fără asistență medicală primară.

Medicii de familie atrag atenția că domeniul devine neatractiv pentru tineri FOTO: arhiva

De la un an la altul crește numărul medicilor de familie care rămân în sistem și după îndeplinirea vârstei legale de pensionare, pentru că retragerea lor din activitate ar însemna ca localități întregi să rămână fără medic. Soluția nu este însă una viabilă pe termen lung, iar în următorii cinci ani aproximativ 3.000 medici de familie urmează să atingă vârsta pensionării, astfel că problema devine acută. Tinerii sunt, însă, din ce în ce mai puțin interesați de acest domeniu, atrage atenția medicul de familie Viorel Rădulescu, fost membru în Biroul Executiv al Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF) și președinte de onoare al Societății Medicilor de Familie Olt.  

„Deja sunt patru comune fără medici”

În județul Olt, un județ în care nu se poate vorbi de sate risipite și acces greu, peste o treime dintre medicii de familie aflați în contract cu CJAS fie se apropie, fie au depășit vârsta pensionarii. Sunt în total 212 cabinete în contract cu CJAS Olt (în 2014, de exemplu, erau 240), iar un sfert dintre medicii care asigură asistența medicală primară au trecut de 65 ani. Au rămas în continuare pentru că nu are cine să le ia locul.

„Deja sunt vreo patru comune fără medici și or să apară din ce în ce mai multe, pe măsură ce se iese la pensie. S-au scos la concurs, dar nu s-a dus nimeni. (...) Suntem 65 medici peste 65 ani și vreo 30 peste 60 ani, (...) astfel încât, dacă am ieși la pensie, cei cu vârsta legală, mai rămân încă vreo 30 de comune fără medic”, atrage atenția medicul Viorel Rădulescu.

În județul Olt sunt 104 localități rurale, însă probleme ar fi și în mediul urban, în cazul retragerii pensionabililor. 

„Eu am exemplul Caracalului. Dacă vom ieși la pensie cei care avem peste 65 ani, peste vârsta legală de pensionare, în Caracal, din 19 oameni, rămân cinci. Cum pot să facă față cinci medici la la 28.000 locuitori? Noi am adus lucrurile acestea în discuție acum 10 ani, când am atras atenția că se va „deșertifica” ruralul. Nu le-a păsat!”, mai spune medicul.

„Nu este atractivă”

Colegiul Medicilor din România a făcut un apel către autorități, în toamna anului trecut, atrăgând atenția că cele 321 de locuri pentru medicina de familie scoase la Rezidențiat sunt insuficiente, având în vedere datele ce arată necesarul efectiv la nivel național. Ministerul Sănătății ar trebui, însă, să finanțeze şi cabinetele de medicina familiei în care se pregătesc medicii rezidenți timp de doi ani, din cei patru ani de rezidențiat, au atras atenția și reprezentanții Federației Naționale a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF), pentru că domeniul nu-i mai atrage pe tineri, iar aceștia aleg alte specializări. Problema dotării acestor cabinete și a oportunității de a se realiza investiții cu bani din PNRR (medicilor de familie li s-a promis în vara trecută că 3.000 cabinete au șansa de a se renova și dota cu bani europeni) a revenit chiar în aceste zile în discuție, când tot FNPMF a anunțat că a trimis o sesizare către Comisia Europeană, în care atrage atenția că investițiile promise de statul român din bani europeni „sunt deja în urmă față de alte investiții în spitale, deși termenul convenit pentru centrele de asistență primară este iunie 2023”.

„Specialitatea durează patru ani, iar ceea ce se întâmplă în medicina primară este un dezastru. Nu este atractivă, pentru că acum, de exemplu, de la 1 iulie, în loc să avem posibilitatea să ne crească veniturile, cum toate prețurile au luat-o razna, noi nu vom mai lua nici banii de acum. Serviciile care se punctează le-au scăzut, de exemplu, de la 15 puncte la cinci, și atunci trebuie să muncești de trei ori mai mult ca să obții aceiași bani”, a afirmat Rădulescu. 

„În primul rând vor scădea veniturile pentru că au inversat raportul capita/servicii. Înainte a fost 50/50, acum capita este 35% și serviciile 65%. Păi, da, dar serviciile n-ai cum să le faci, sunt servicii pe care nu ai efectiv cum să le faci. Și atunci sigur că veniturile vor scădea, cu cel puțin 20-30%. (...) Și cum să mai vină tineri în medicina de familie?!”, a mai spus medicul Viorel Rădulescu.

Un medic de familie aflat la început de carieră primește, a mai spus medicul, pentru primele șase luni un buget de 10.000 lei, din care trebuie să susțină toate cheltuielile cabinetului, inclusiv asistentul medical. Veniturile lui vor depinde ulterior de cât de mare este lista de pacienți și de serviciile pe care le poate presta, însă nu le vor atinge pe cele ale medicilor din spital, mai spun medicii de familie.