Simularea înecului este o tortură

Ministrul american al justiţiei Eric Holder a exclus luni folosirea 'simulării înecului' în interogatorii antiteroriste şi a publicat note interne datând din 2001 până în 2003 ce au servit drept bază legală la unele devieri ale administraţiei Bush, transmite Agerpres.

''Simularea înecului este o tortură. Ministerul meu al justiţiei nu le va justifica şi nu le va scuza'', a declarat el într-un discurs rostit în faţa Consiliului evreiesc de afaceri publice.

''Utilizarea şi autorizarea torturii sunt contrare istoriei jurisprudenţei şi valorilor americane. Ele distrug capacitatea noastră de a face justiţie într-un mod echitabil şi îi pun în pericol pe proprii noştri soldaţi, dacă ei vor fi cândva capturaţi pe un câmp de luptă în străinătate'', a afirmat el.

Eric Holder a repetat astfel un punct de vedere exprimat în timpul sedinţei sale de confirmare în Senat, înainte de a fi numit oficial ministru al justiţiei în administraţia preşedintelui Barack Obama.

Denumită 'waterboarding', simularea înecului este o tehnică de interogatorii care a fost folosită mai ales contra a trei dintre principalii suspecţi acuzaţi de a fi organizat atentatele de la 11 septembrie şi a 33 de prizonieri în total.

În paralel, Departamentul Justiţiei a făcut publice luni nouă note interne, datând din 25 septembrie 2001 până la 1 august 2003. Biroul de consiliu juridic al ministerului, care îndrumă ansamblul guvernului american şi agenţiile sale, îi oferea o bază juridică la orice serie de măsuri luate în cadrul 'războiului contra terorismului'.

Redactate în principal de John Yoo şi Jay Bybee, cunoscuţi mai ales pentru a fi justificat recurgerea la tortură în interogatoriile antiteroriste, aceste documente legale rămase mult timp secrete explică printre altele că preşedintele american are 'singurul puterea' să decidă transferul unor 'terorişti arestaţi' în ţări străine.

Chiar şi după ce administraţia Bush a abrogat aceste documente, Departamentul Justiţiei a refuzat să facă public conţinutul lor, provocând o distanţare faţă de democraţii din Congres.

Timp de mai mulţi ani, CIA a interogat bărbaţi bănuiţi de terorism în închisori secrete din străinătate.

''Congresul nu are dreptul să încadreze puterea preşedintelui în a deţine +combatanţi inamici+ şi nici nu are dreptul să încadreze puterea sa de a conduce trupe pe câmpul de luptă'', argumentau de asemenea cei doi consilieri.

De asemenea, Congresul nu are dreptul să intervină în ''organizarea de tribunale de excepţie'', de ''interogatorii'' sau ''metode de interogatorii'' decise de preşedinte.

Şi preşedintele are, de asemenea potrivit acestor note, puterea discreţionară de ''a suspenda'' în numele interesului naţional totul sau o parte din tratatele internaţionale semnate de Statele Unite, cum ar fi Convenţiile de la Geneva pe care George W. Bush nu a vrut să le aplice niciodată la Guantanamo.

Printre altele, o altă notă arată că, la doar două săptămâni de la atentatele de la 11 septembrie, administraţia se gândea să obţină informaţii prin interceptări fără mandat.