Sharon se declara "gata de compromisuri dureroase" pentru pacea cu palestinienii

In noul context regional aparut odata cu prabusirea regimului de la Bagdad, analistii se intreaba cum va evolua criza israelo-palestiniana si, de asemenea, cat de mult se vor inflama raporturile

In noul context regional aparut odata cu prabusirea regimului de la Bagdad, analistii se intreaba cum va evolua criza israelo-palestiniana si, de asemenea, cat de mult se vor inflama raporturile dintre Israel si Siria, care si-au lansat avertismente reciproce dupa ce Washingtonul a acuzat Damascul ca sustine terorismul si pe fostele autoritati de la Bagdad. In primul caz, e de notat ca premierul israelian Ariel Sharon si-a exprimat un anume optimism asupra posibilitatii de a se ajunge la un acord de pace cu palestinienii, mai repede decat se prevazuse dupa razboiul din Irak. El s-a declarat gata pentru compromisuri dureroase, lasand sa se inteleaga, fara a se angaja insa in mod clar, ca Israelul ar putea renunta, la un moment dat, la anumite colonii evreiesti din Cisiordania. Intr-un interviu acordat ziarului israelian "Haaretz", Sharon, care este un mare partizan al coloniilor din teritoriile ocupate, declara ca e gata sa ia masuri "dureroase pentru fiecare evreu si pentru mine, personal". "Intreaga noastra istorie este legata de aceste locuri: Bethleem, Shiloh, Beit El. Stiu ca trebuie sa ne separam de unele dintre acestea", a spus el. Shiloh si Beit El sunt colonii evreiesti in Cisiordania, iar Bethleemul e unul dintre cele sapte orase cisiordaniene care au primit un anume grad de autonomie in contextul acordurilor de pace din 1993-1994, dar reocupat dupa atentatele sinucigase din 2002. In opinia palestinienilor e vorba de "declaratii destinate opiniei publice", ei apreciind ca, in noul context, Sharon se va concentra pe amendarea substantiala a "foii de parcurs" elaborate de cvartetul de mediatori internationali - SUA, Rusia, ONU, UE. Astfel, se anunta ca Israelul are nu mai putin de 15 "amendamente principale" la "foaia de parcurs" si vrea sa obtina de la SUA o "scrisoare de garantii", intrucat e vorba de "dezmembrarea si dezarmarea organizatiilor teroriste, crearea de noi servicii de securitate palestiniene ce nu trebuie sa se implice in terorism, ci, dimpotriva, sa lupte impotriva lui". Dar, inainte de orice, Sharon ar dori ca Yasser Arafat sa iasa neaparat de pe scena politica, iar noul premier palestinian, moderatul Mahmud Abbas, sa formeze un guvern agreat, ca si primul-ministru, de Washington si Tel Aviv. Tel Avivul ar mai dori ca data limita pentru proclamarea statului palestinian, 2005, sa fie amanata cat mai mult. Ideea nu e acceptata de SUA, nici de palestinieni si nici de statele din Orientul Mijlociu, care vad in ea o umilire a arabilor. De altfel, declaratiile lui Sharon au trezit reactii prompte din partea lui Saeb Erakat, ministru palestinian apropiat de Arafat, care opina ca "el se exprima vag in engleza despre concesii dureroase in favoarea pacii si, in acelasi timp, da ordine in ivrit pentru intensificarea colonizarii" teritoriilor palestiniene.