Serviciile secrete americane si britanice, "victime colaterale" ale razboiului din Irak?

* Administratia Bush urmeaza sa instituie o comisie bipartizana pentru a examina justetea informatiilor care au dus la interventia militara impotriva fostului regim de la Bagdad * Opozitia britanica intensifica presiunile asupra guvernului Blair pentru a intreprinde o masura similara

Departe de a fi considerata un capitol inchis, afacerea armelor irakiene de distrugere in masa, pe care nimeni nu le-a putut descoperi pana acum, dar care au fost invocate ca una din principalele justificari ale interventiei militare impotriva fostului regim de la Bagdad, cunoaste noi si spectaculoase rabufniri. Presa americana anunta pe prima pagina cu litere mari intentia administratiei Bush de a institui o comisie bipartizana, alcatuita din membri ai Partidului Republican de guvernamant si ai Partidului Democrat de opozitie, precum si din experti fara afiliatie politica, pentru a cerceta temeinicia informatiilor furnizate de serviciile secrete americane in legatura cu existenta acestor arme. Surse ale Casei Albe au dezvaluit ca structura viitoarei comisii va fi similara celei a faimoasei Comisii Warren, care a investigat, in anii '60, imprejurarile asasinarii fostului presedinte Kennedy. Aceste imprejurari nu au fost nici pana astazi, din pacate, pe deplin elucidate, de unde si intrebarea pe care si-o pun unii comentatori americani daca si problema armelor irakiene nu va ramane invaluita in aceeasi incertitudine. Potrivit ziarelor de peste Ocean, decizia instituirii unei asemenea comisii devenise inevitabila dupa demisia fostului sef al grupului de inspectori, americanul David Kay, si a declaratiilor sale ca "toata lumea a gresit" in legatura cu armele irakiene, ca si dupa ce Condoleezza Rice a dat de inteles ca armele irakiene nu vor fi, probabil, niciodata descoperite. Insusi presedintele a tinut sa declare ziaristilor ca si el este nerabdator sa afle de ce informatiile serviciilor secrete sustineau ca Irakul poseda arme chimice si biologice, cand asemenea arme nu au putut fi gasite nici astazi. "Doresc ca poporul american sa stie ca si eu sunt dornic sa cunosc faptele", a spus el. Intr-un comentariu asupra acestor noi si surprinzatoare evolutii, BBC estimeaza insa ca recunoasterea din partea administratiei Bush a "erorilor" pe linia serviciilor secrete nu va avea, oricum, repercusiuni politice asupra sanselor presedintelui in alegeri, deoarece o majoritate apreciabila a opiniei publice sprijinea rasturnarea de la putere a lui Saddam Hussein, al carui regim, cu sau fara arme de distrugere in masa, reprezenta o amenintare la adresa pacii. Mai dificila este, in schimb, situatia principalului aliat al lui Bush, premierul britanic Tony Blair, care pana acum a refuzat cu indarjire sa recunoasca inexistenta armelor irakiene si al carui sprijin, inclusiv in randurile propriului Partid Laburist, este in continua scadere. Imediat dupa ce s-a aflat de noua pozitie a lui Bush, opozitia britanica a cerut instituirea unei comisii de ancheta similare. "Sper ca primul-ministru nu va continua sa fie singurul care face opinie separata si sa ramana astfel izolat", a declarat liderul conservator Michael Howard. Desi este de acord cu interventia impotriva Irakului, Howard a precizat ca informatiile furnizate de serviciile secrete trebuie sa constituie obiectivul unei anchete independente. La randul sau, liderul liberal-democrat Charles Kennedy a staruit si el asupra necesitatii unei examinari aprofundate a argumentelor in baza carora guvernul a hotarat intrarea tarii in razboi. Blair urmeaza sa-si clarifice pozitia astazi, cand va raspunde unor interpelari in Camera Comunelor. Cotidianul Guardian considera ca-i va fi foarte greu premierului sa recunoasca ca a gresit atunci cand a descris programul irakian de construire a armelor chimice si biologice ca "activ, detaliat si in continua crestere", deoarece pentru el o asemenea marturisire ar reprezenta un pericol mult mai mare decat in cazul lui Bush.